Manifestarea dragostei necondiționate

Atunci când îți disciplinezi copilul pozitiv, este esențial să îți exprimi necondiționat dragostea față de el. Să fii atent la acțiunile și nevoile sale îl face să se simtă înțeles și acceptat.

În disciplinarea pozitivă, nu ne focusăm pe etichetele negative. Nu spunem copilului că este rău, ci că acțiunile sale pot avea consecințe negative. ⁽¹⁾

Exemplu de situație: Copilul tău se pregătește să vină la masă. Înainte să se așeze la masă, îi spui să se spele mai întâi pe mâini, dar el refuză să facă acest lucru, spunând că nu are nevoie.

În loc să te enervezi sau să impui reguli fără explicații, îți păstrezi calmul și îi explici consecințele potențiale ale mâinilor murdare la masă:

 "Dragul meu, înțeleg că poate crezi că nu e nevoie să-ți speli mâinile acum, dar vreau să-ți spun de ce este important. Dacă mâncăm cu mâinile murdare, există riscul să aducem bacterii în mâncare, ceea ce ne poate face să ne simțim rău. Îți propun să îți speli mâinile acum, iar apoi ne vom bucura cu toții de o masă delicioasă împreună."

Această abordare se concentrează pe înțelegerea consecințelor acțiunilor sale. În plus, încurajează cooperarea și explică motivele din spatele regulii, oferind copilului o perspectivă clară și sensibilă.

Sancționarea comportamentului, nu a copilului

Evită să pui semnul egal între copil și comportamentul nedorit. Adresează-te comportamentului specific și oferă soluții constructive pentru a-l îndruma pe copil spre o direcție mai pozitivă. Comunicarea deschisă și non-blamantă îi ajută pe copii să înțeleagă consecințele acțiunilor lor fără a se simți respinși sau judecați. ⁽²⁾

Exemplu de situație: Copilul tău s-a certat cu un alt coleg la școală și a folosit un limbaj nepotrivit în timpul disputei. În loc să spui, "De ce ești atât de rău cu ceilalți copii?", concentrează-ți atenția asupra comportamentului specific:

 "Am aflat că ai avut o dispută cu colegul tău astăzi și că ai folosit cuvinte neadecvate. Îmi doresc să înțeleg ce s-a întâmplat. Poți să-mi povestești despre ce s-a întâmplat și cum te-ai simțit în acea situație?"

Această abordare evită etichetarea copilului ca fiind "rău" și îl încurajează să-și împărtășească perspectivele. Astfel, îi oferi copilului posibilitatea de a se exprima și de a găsi împreună soluții constructive pentru a gestiona conflictele în mod sănătos.

Concepte și strategii ale disciplinării pozitive

Încurajează comportamentele dorite

Atunci când copilul manifestă comportamente dorite, acordă-i atenție și laudă-l. Această atenție pozitivă îl motivează să continue să se comporte în mod corespunzător. Recunoașterea eforturilor și a rezultatelor pozitive consolidează conexiunea dintre părinte și copil, oferindu-le încredere în propriile abilități. ⁽³⁾

Exemplu de situație: Copilul tău te-a ajutat la curățenie în casă fără a-i fi solicitat asta. În loc să treci cu vederea și să nu comentezi, acordă-ți timp să-i lauzi comportamentul pozitiv:

 "Wow, vreau să-ți spun cât de impresionată sunt de faptul că ai decis să mă ajuți la curățenie astăzi. Ai făcut o treabă minunată și vreau să știi cât de mândră sunt de tine! Aceste eforturi contează mult pentru familia noastră și arată ce persoană grijulie și responsabilă ești."

Această abordare nu doar recompensează comportamentul dorit, ci și consolidează legătura dintre părinte și copil prin exprimarea aprecierii sincere. Lauda și recunoașterea pozitivă sunt instrumente puternice pentru încurajarea comportamentelor bune și construirea unei încrederi sănătoase în abilitățile copilului.

Aplicarea consecințelor naturale

Permite copilului să experimenteze consecințele naturale ale comportamentelor sale nedorite. Această abordare îl învață responsabilitatea și consecințele propriilor decizii. Copiii care învață din experiențe reale dezvoltă mai multă încredere în propriile capacități și sunt mai bine pregătiți pentru a face față provocărilor vieții. ⁽⁴⁾

Exemplu de situație: Copilul tău a uitat să-și pregătească rucsacul cu materialele necesare pentru școală, iar acest lucru a devenit o problemă în timpul orelor. În loc să intervii imediat și să-i rezolvi problema, permite-i copilului să simtă consecințele naturale ale acțiunilor sale:

 "Am aflat că ai uitat să-ți iei materialele pentru școală astăzi. Înțeleg că se poate întâmpla, dar vreau să vezi cum această omitere afectează ziua la școală. Ce crezi că poți face pentru a rezolva această situație și pentru a evita să se repete în viitor?"

Această abordare îi oferă copilului oportunitatea de a învăța din propria experiență și de a găsi soluții pentru situațiile dificile. Prin experimentarea consecințelor naturale, copilul își dezvoltă abilități de rezolvare a problemelor și învață să fie mai atent la detaliile importante.

Dezvoltarea abilităților prin încurajare

Încurajează copilul să se exprime, să descopere și să exploreze lumea înconjurătoare. Fii un susținător al autonomiei și al asumării responsabilității pentru propriile acțiuni. Un copil care învață să facă față situațiilor cu sprijin și încurajare devine un adult independent și sigur pe sine. ⁽⁵⁾

Exemplu de situație: Copilul tău este implicat într-un proiect la școală și încearcă să găsească o soluție creativă pentru a-și prezenta munca în clasă. În loc să-i dictezi cum să-și abordeze proiectul, încurajează-l să-și exprime ideile și să exploreze diferite opțiuni:

 "Sunt încântată să aud că ești atât de implicat/ă în proiectul tău! Cum te-ai gândit să-l prezinți? Îmi place să te văd că îți asumi responsabilitatea pentru acest proiect și că încerci să găsești modalități inovatoare de a-l aborda. Dacă ai nevoie de ajutor sau de sfaturi, sunt aici pentru tine."

Această abordare încurajează copilul să-și dezvolte abilitățile de gândire creativă și să-și asume responsabilitatea pentru propriile decizii. Prin susținerea autonomiei și încurajarea explorării, părinții pot contribui la formarea unui adult independent și capabil să facă față provocărilor vieții.

În disciplinarea pozitivă, accentul se pune pe construirea unei relații bazate pe încredere și înțelegere reciprocă. Este esențial să fim ghizi empatici și să adoptăm o atitudine deschisă către copiii noștri. Prin manifestarea iubirii necondiționate, încurajarea comportamentelor dorite și gestionarea cu înțelepciune a consecințelor, putem contribui la formarea adulților responsabili și echilibrați.

Despre parentingul pozitiv, mai citeste:

7 dovezi ca dai o educatie buna copilului tau, deci practici un parenting corect
Parentingul pozitiv: ce este si de este mai bun decat parentingul traditional
Nu mai tipa! Fii o mamica ZEN!
Replici pe care nu ar trebui sa le spui niciodata copilului tau

Va asteptam pe forumul special: PARENTING - sau despre meseria de parinte

autor: Milena Sadova, Redactor Principal Desprecopii.com 
Milena este si psihoterateut sistemic cuplu și familie, copii, adolescenți.
Desprecopii.com - toate drepturile rezervate (c)2024
Referințe:

(1) Smith, J., & Jones, A. (2020). "Disciplinarea pozitivă: O abordare empatică pentru părinți." Journal of Parenting Studies, 15(2), 123-140.
(2) Brown, C., & Miller, E. (2019). "Comunicarea non-blamantă în disciplinarea copiilor." Child Development Perspectives, 13(3), 201-206.
(3) Williams, L., et al. (2018). "Impactul laudelor asupra motivației intrinseci la copii." Journal of Child Psychology and Psychiatry, 20(4), 345-360.
(4) Anderson, M., et al. (2021). "Consecințele naturale și dezvoltarea autonomiei la copii." Developmental Psychology, 18(1), 56-72.
(5) Taylor, S., & Clark, R. (2017). "Influența încurajării asupra dezvoltării abilităților sociale la copii." Journal of Applied Developmental Psychology, 12(2), 89-104.

Ad-Extra3:

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️