Pesticide in mancarea copilului tau: cum putem elimina pesticidele din fructe și legume

Acasa > Copilul 1-3 ani

TEMA: Alimentatia intre 1-3 ani | 7 | 11/8/2023

Pesticide in mancarea copilului tau: cum putem elimina pesticidele din fructe și legume

În țările Uniunii Europene, nivelul de prezență al pesticidelor în legume și fructe este reglementat prin legi speciale de protecție a consumatorilor la nivel național, asigurând un cadru legal robust. Un departament dedicat al ministerelor sănătății și alimentației este responsabil pentru aplicarea unor măsuri punitive semnificative, cum ar fi închiderea companiilor producătoare și a unităților de vânzare, precum și amenzi considerabile, în cazul depășirii limitelor admise.

De asemenea, cercetările recente continuă să sublinieze efectele negative ale prezenței pesticidelor în alimente. Studiile arată că expunerea la pesticide poate fi asociată cu riscuri pentru sănătatea umană, inclusiv dezvoltarea cancerului, afectarea funcției hepatice, ulcere și chiar anomalii genetice. Aceste aspecte au determinat reglementări și controale stricte pentru a proteja consumatorii și pentru a asigura siguranța alimentară în UE. Este esențial ca publicul să fie informat și conștient de importanța achiziționării de produse alimentare sigure și certificate organic ori de câte ori este posibil. Nivelul pesticidelor periculoase din fructe și legume a crescut în toată Europa, inclusiv la cele produse în România

Dupa unele documentari am observat ca standardele UE in aceasta privinta sint mult mai drastice decat cele ale Statelor Unite.

Este adevărat că standardele privind pesticidele și siguranța alimentară pot varia semnificativ între Uniunea Europeană și Statele Unite. UE are în general standarde mai stricte în ceea ce privește utilizarea pesticidelor și regulile de siguranță alimentară. Multe pesticide care sunt permise în Statele Unite pot fi interzise sau limitate în UE datorită preocupărilor legate de sănătate și mediu.

Revoluția genetică menționată în Statele Unite a dus la introducerea multor organisme modificate genetic (OMG) în lanțul alimentar. Cu toate acestea, există opinii variate cu privire la impactul pe termen lung al consumului de OMG asupra sănătății umane, iar aceasta rămâne o zonă de cercetare și dezbatere în continuare.

Există preocupări legitime cu privire la influența pe care marile companii producătoare de alimente și pesticide o pot avea asupra studiilor științifice și a informațiilor furnizate publicului. Există cazuri în care interesele comerciale pot influența sau afecta dezvăluirea completă a rezultatelor studiilor, dar aceasta este o problemă complexă și nu poate fi aplicată în mod uniform tuturor cazurilor.

În general, este important să abordăm informațiile cu discernământ și să căutăm surse multiple și credibile pentru a obține o perspectivă mai cuprinzătoare asupra subiectului. Industria alimentară, cercetătorii și organizațiile de reglementare sunt toți factori care pot influența modul în care informațiile sunt prezentate și interpretate.

Cum afecteaza pesticidele sanatatea?

Exista numeroase cercetari pentru depistarea efectelor pesticidelor asupra organismului uman si stabilirea contextului in care pesticidele prezinta riscuri de imbolnavire in urma consumului de alimente tratate cu aceste substante. In functie de cantitatea si felul expunerii, pesticidele sunt toxice pentru oameni si pot afecta sanatatea, cauzand boli acute, chiar cronice. Cei mai afectati de pesticide sunt cei care lucreaza intr-un domeniu ce presupune manipularea acestor substante, cum ar fi in agricultura, unde se realizeaza un contact direct. Industria alimentara s-a dezvoltat ;i datorita pesticidelor, deoarece acestea ajuta la cresterea randamentului in recolte, crescand numarul de cultivari pe an, pe acelasi teren.
Agenția Mondială a Sănătății atrage atenția asupra unei realități înspăimântătoare: în fiecare an, în special în țările în curs de dezvoltare, se înregistrează în medie 3 milioane de cazuri de otrăvire cu pesticide. Această problemă este cu atât mai alarmantă când vine vorba de copii, care suferă cel mai mult de pe urma impactului toxic al acestor substanțe chimice. Chiar și o cantitate mică de pesticide poate afecta organismul fragil al copiilor. Expunerea la doze mari de substanțe chimice poate duce la afecțiuni neurologice grave, cum ar fi pierderea memoriei și a coordonării motorii, diminuarea capacitatii organismului de a reacționa la stimuli, scăderea abilităților motorii și afectarea vederii. În plus, pot apărea astmul, alergiile, afecțiuni ale sistemului reproducător și endocrin, dar și riscuri precum cancerul sau probleme în dezvoltarea fătului în cazul femeilor însărcinate. Depinzând de tipurile de pesticide, pot apărea și alte efecte nocive asupra sănătății umane. De exemplu, substanțele din categoria insecticidelor organoclorurate (precum Aldrin, DDT, Dicofol, Endrin, și altele) pot cauza confuzie mentală, nervozitate, greață, hipersensibilitate la lumină și sunet, precum și scăderea calității spermei și pierderea coordonării motorii (aspecte observate la lucrătorii care fabricau insecticidul Kepone, care a fost retras din industrie în 1976). Expunerea la produsele organofosforice și carbamice poate determina salivarea și transpirația excesivă, micșorarea pupilelor, reducerea tensiunii arteriale, oboseală și slăbirea forței musculare.

Care este situatia pesticidelor din alimente in Romania?

În România, problema controlului pesticidelor și a siguranței alimentare este un subiect de dezbatere. Într-adevăr, există îngrijorări cu privire la nivelul controlului și reglementărilor legate de utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor sintetice în producția de alimente. Uneori, practicile agricole pot duce la utilizarea neadecvată sau excesivă a acestor substanțe chimice, ceea ce poate avea potențiale efecte negative asupra mediului și sănătății umane.

De asemenea, este adevărat că există îngrijorări cu privire la calitatea pesticidelor care intră pe piața din România și la modul în care sunt reglementate. Există situații în care anumite pesticide interzise în UE pot fi găsite în România, adesea datorită unor scheme de contrabandă sau activități ilegale. Aceasta este o problemă complexă care necesită o reglementare mai strictă și un control sporit pentru a asigura siguranța alimentară și sănătatea populației.

Despre "alimentele ecologice" din România, adevărul este că industria producției alimentelor organice poate avea variabilitate în calitate și control. Există ferme și producători serioși care respectă standardele organice, dar, în același timp, există și cazuri în care produsele etichetate ca "ecologice" nu îndeplinesc întotdeauna toate cerințele necesare.

La nivelul Romaniei, un aspect ingrijorator este faptul ca - practic, nu exista un control al pesticidelor (sau ingrasaminte sintetice - cum mai sint denumite) in alimente. Ca urmare a faptului ca distrug daunatorii si favorizeaza cresterea plantelor, taranii le cumpara si le folosesc la culturile lor - fara insa a respecta cantitatile sau modul de administrare. Un alt aspect nelinistor este faptul ca - datorita unor firme dubioase (deseori cu relatii in cercurile puterii ) - in Romania intra tone de pesticide foarte periculoase - care nu se mai administreaza in UE si de care aceste tari vor sa scape cit mai curind (de fapt acestea sint considerate deseuri chimice). Nu va faceti iluzii, pina si banalele legume si fructe vindute de tarani din piete sint de fapt crescute cu ajutorul pesticidelor. "Alimentele ecologice" din Romania sint de fapt tot mai aproape de un mit. Iata un studiu recent dat publicitii in USA.

Trebuie sa-mi fac griji in ceea ce priveste rezidiile de pesticide din mancarea copiilor ?

Regretabil, da. Din 1991, Departamentul Agriculturii din SUA a demarat teste asupra unei game variate de alimente, aproximativ 7-8000 de probe în fiecare an, prelevate din magazine din întreaga țară, pentru a evalua nivelul reziduurilor de pesticide. Și ceea ce au descoperit este alarmant: multe dintre alimentele consumate frecvent de copii au nivelul de reziduuri mult mai mare decât nivelul de siguranță stabilit de Administrația pentru Protecția Mediului (EPA).

Un exemplu este reprezentat de merele, în care au fost identificate reziduuri provenind din 38 de pesticide diferite în 1996, iar una dintre ele, metil-parathionul, a fost găsită într-o cantitate de zece ori mai mare decât nivelul considerat sigur pentru consumul copiilor, conform guvernului.

Mai mult, în acel an, 41% dintre piersici prezentau niveluri de metil-parathion de 20 de ori mai mari decât nivelul de siguranță.

În ciuda acestor aspecte îngrijorătoare, începând din 1996, reglementările EPA au interzis treptat utilizarea acestor reziduuri periculoase. De exemplu, utilizarea metil-parathionului în mere și piersici a fost interzisă în 1999.

În multe situații, puteți evita consumul acestor reziduuri prin spălarea sau curățarea cojii acestor fructe. În plus, multe alte fructe, precum bananele, fructele conservate, sucul de mere sau strugurii, conțin foarte puține sau deloc reziduuri.

În orice caz, beneficiile aduse copiilor dumneavoastră prin consumul de fructe sau legume proaspete sunt mult mai semnificative decât riscurile potențiale ale ingerării de reziduuri de pesticide.

Despre cât de dăunătoare sunt aceste reziduuri pentru sănătatea copiilor, există puține dovezi clare. Specialiștii presupun că reziduurile pesticidelor pot avea un impact chiar și în doze mici. Cu toate acestea, cercetările sunt în desfășurare pentru a înțelege mai bine legătura dintre expunerea la pesticide și anumite afecțiuni, cum ar fi tulburările de comportament, care sunt în creștere. Acest aspect este subiectul unor studii și dezbateri, dar este dificil să se demonstreze în mod definitiv această legătură.

În final, sănătatea copiilor este o prioritate și, în măsura în care este posibil, evitarea expunerii la niveluri crescute de reziduuri de pesticide este indicată.

Ce fructe au cele mai multe pesticide?

Fiecare an se realizează studii pentru a evalua nivelul de pesticide din diferite tipuri de fructe și legume. În general, fructele și legumele care au tendința de a avea piele subțire și care sunt consumate cu coaja sau fără a fi coapte pot avea mai multe reziduuri de pesticide. Aceasta se datorează faptului că pielea subțire poate permite substanțelor chimice să pătrundă mai ușor în interiorul fructelor sau legumelor.

Cu toate acestea, este important să menționăm că nivelul de pesticide poate varia în funcție de locul de proveniență, metodele de cultivare și de reglementările din diferite țări.

Unele fructe și legume care sunt considerate a avea potențialul de a conține mai multe pesticide sunt:

1. **Căpșunele:** Din cauza pielii subțiri și a faptului că sunt cultivate în mod frecvent cu utilizarea pesticidelor.

2. **Merele:** Pot conține reziduuri de pesticide, deoarece pielea lor subțire poate permite substanțelor chimice să pătrundă mai ușor.

3. **Strugurii:** Inclusiv cei care sunt utilizați pentru producerea de vin. Spre deosebire de alte fructe, strugurii sunt deseori consumați cu coaja, ceea ce poate contribui la expunerea la reziduuri de pesticide.

4. **Nectarinele și piersicile:** Au, de asemenea, piele subțire și pot conține reziduuri de pesticide.


Este important să spălați și să curățați cu grijă fructele și legumele înainte de consum, și, în cazul în care este posibil, să optați pentru produse organice sau să variați sursele de alimente pentru a minimiza expunerea la reziduuri de pesticide.

Ce legume contin cel mai mare nivel de pesticide?

Pentru a vă oferi informații actualizate și precise, trebuie să subliniez că nivelurile de pesticide pot varia în funcție de locul de producție, metodele agricole utilizate și alte factori. Cu toate acestea, în urma studiilor și analizelor anterioare, unele dintre legumele care pot avea mai multe reziduuri de pesticide sunt:

1. **Spanacul:** Deoarece are frunze mari și suprafata mare, spanacul poate acumula mai multe reziduuri de pesticide.

2. **Ardeiul gras:** Datorită pielii sale subțiri, ardeii grasi pot reține pesticidele mai mult decât alte legume.

3. **Spanacul și salata:** Legumele cu frunze verzi pot fi susceptibile la acumularea pesticidelor.

4. **Castraveții:** Având o piele subțire și consumându-se cu coajă în multe cazuri, castraveții pot conține reziduuri de pesticide.

5. **Roșiile:** În special cele cultivate convențional pot conține reziduuri de pesticide, deoarece acestea sunt susceptibile la atacul de dăunători.

6. **Cartofii:** Pot acumula pesticide în coaja lor, mai ales dacă sunt tratați pentru a preveni boli și dăunători.

7. **Ceapa:** Deși nu are tendința de a acumula la fel de multe pesticide ca altele, pot exista încă reziduuri.

În general, este bine să spălați și să curățați cu atenție legumele înainte de consum, indiferent de tipul lor. Dacă vă faceți griji cu privire la expunerea la pesticide, puteți alege să cumpărați legume organice sau să luați în considerare metodele de curățare și tratare corespunzătoare. Este important să menționați că acesta este un subiect în evoluție, iar organizațiile de reglementare și cercetătorii continuă să monitorizeze și să evalueze nivelurile de pesticide din alimente.

Unde se folosesc cele mai multe pesticide

În Italia, din 1.492 de probe analizate, rata de neconformitate este de 0,4%. În Spania, unde au fost analizate 800 de probe, aceasta crește la 1,38%. Franța, unde au fost analizate 2.098 de probe, se oprește la 0,24%. Germania este mai rău. Din cele 2.060 de probe analizate de Berlin, 1,12% s-au dovedit a depăși limitele de substanţe interzise. În medie în Uniunea Europeană, rata de neconformitate este de 1,3%.

Verificarea, completată cu o hartă interactivă, a fost realizată grație programului de control specific coordonat de UE, care a constatat, per total, că 97,9% dintre eșantioane se încadrau în limitele stabilite de legislația UE.

Programul preia mostre aleatorii din 12 produse alimentare. Pentru anul 2021, în domeniul fructelor și legumelor, acestea au fost: vinete, banane, broccoli, grapefruit, pepeni, ardei și struguri de masă. La acestea se adaugă: ciuperci de cultură, ulei de măsline virgin, grâu, grăsime de bovină și ouă de găină.

Care alimente contin cel mai mare nivel de pesticide? Exista si alimente sigure?

Uniunea Consumatorilor, o organizatie nonprofit de testare si informare cu sediul in in Yonkers, New York, a adunat datele furnizate de USDA si a analizat alimente obtinute din diferite recolte, nivelul rezidiilor si toxicitatea relativa a rezidiilor. Prin inregistrarea lor pe o scara numerica pe care un scor mai mare de 100 este considerat motiv de ingrijorare, ii instruiesc pe consumatori in legatura cu modul in care sa aleaga alimentele pentru copiii lor.

Conform analizelor efectuate de ei, alimentele care au cel mai mare nivel de rezidii ale pesticidelor sunt: piersicile proaspete, dovleceii de iarna (proaspeti si congelati), strugurii, spanacul (proaspat si conservat), merele, fasolea verde (proaspata, conservata si inghetata), perele, capsunile si rosiile.

Pe de alta parte, laptele, cerealele (conservate sau inghetate), broccoli (din SUA), sucul de portocale, bananele, piersicile conservate, mazarea, strugurii, sucul de mere si struguri pe partea cealalta a listei.

Uitandu-va la lista, puteti observa ca prelucrarea alimentelor le face uneori mai sigure. De exemplu, piersicile proaspete au un nivel ridicat de rezidii, in timp ce piersicile conservate au un nivel acceptabil. In mod similar, sucul de mere si struguri are un nivel scazut de toxine dar echivalentul acestuia in fructe proaspete are un nivel ridicat de rezidii. Asta pentru ca alimentele cultivate in scopul prelucrarii nu trebuie sa arate frumos. De asemenea, alimentele supuse prelucrarii sunt adesea decojite, spalate, fierte, ceea ce duce la indepartarea unei cantitati importante de rezidii.

Din pacate, aceasta lista este departe de a fi completa, deoarece USDA a testat in jur de 40 de alimente diferite. Ei intentioneaza sa testeze in mod special alimentele pe care copiii le consuma in mod frecvent, si in fiecare an testeaza altele noi.

 Pot evita expunerea la acest risc major ?

Puteti elimina o cantitate insemnata din aceste rezidii prin curatarea fructelor si legumelor. De exemplu, la salata verde, puteti indeparta frunzele din exterior. Daca preferati fructele si legumele cu coaja, sau coaja nu poate fi indepartata, spalati-le foarte bine.

Uniunea Consumatorilor recomanda folosirea unui detergent special. Exista pe piata detergenti speciali pentru spalarea alimentelor, dar probabil ca nu sunt atat de eficienti ca sapunul.

Dar evitati pe cat posibil alimentele cu risc mare cum ar fi: dovleceii de iarna, fasolea verde, capsunile. Acestea contin cantitati mari de rezidii care nu pot fi eliminate prin spalare sau curatare de coaja.

Nivelul pesticidelor periculoase din fructe și legume a crescut în toată Europa, inclusiv la cele produse în România

Pe piata romaneasca exista o serie de produse care aproape isi iau ochii: fructe mari, frumoase, cu culori imbietoare. Dar nu intotdeauna aceste fructe sunt si sigure. In ultimii ani, pe langa metodele clasice de ameliorare (prin incrucisari de soiuri) si de aplicare de ingrasaminte, au aparut metode care presupun administrarea de bioregulatori vegetali si chiar metode care presupun folosirea ingineriei genetice (fructe si legume din import). Aceste metode sunt practicate si pe animale, pentru a se asigura un aport sporit de carne.

Eventualitatea unor tulburari de ordin hormonal si riscurile aparitiei cancerului au facut ca majoritatea tarilor sa impuna interdictii sau sa aiba rezerve in folosirea acestor substante ori a produselor provenite de la animalele tratate cu estrogeni. In ceea ce priveste produsele vegetale, administrarea bioregulatorilor vegetali in conditii necorespunzatoare poate cauza serioase prejudicii consumatorilor. Bioregulatorii vegetali sunt substante organice naturale sau de sinteza care modifica cresterea, nutritia sau rezistenta organismelor sau a organelor la diferite conditii de stres, prin introducerea unor modificari in procesele vitale. Acestea se administreaza in cantitati extrem de mici si produc, in functie de concentratie, stimulari, inhibari sau modificari calitative ale cresterii si dezvoltarii plantelor. Foarte des, este folosita in acest scop etilena, care stimuleaza coacerea fructelor carnoase, influenteaza procesele de imbatranire a plantelor, inhiba diviziunea celulara etc. In cazul in care fructele sunt aduse din strainatate, ele sunt stropite cu un compus care contine etilena, fiind foarte posibil sa ramana reziduuri la suprafata produsului vegetal. Un alt produs folosit il constituie retardantii, care determina o franare temporara a cresterii organelor vegetative, in special a tulpinilor si lastarilor laterali, stimuland in acelasi timp, in majoritatea cazurilor, inflorirea si fructificarea. Astfel, sunt marite artificial dimensiunile florilor, fructelor sau tuberculilor si este marita rezistenta plantelor la daunatori, ger sau seceta. Dar, de cele mai multe ori, reziduurile acestor produsi raman in fruct, ajungand si la consumator.

Cum putem elimina pesticidele din fructe și legume?

De regulă, fructele conțin mai multe reziduuri de pesticide decât legumele. Printre cele mai expuse se numără: piersicile, ciupercile, merele, salata și roșiile. Ulterior, urmează ardeii, strugurii, și lista poate continua. În schimb, legumele rădăcinoase sunt mai puțin afectate (excepție fac cartofii), la fel ca cele care sunt adăpostite de coaja protectoare, precum mazărea. Deși multe legume și fructe conțin pesticide, există metode accesibile și ieftine pentru a le elimina parțial sau chiar complet. Cele mai eficiente modalități pentru îndepărtarea pesticidelor din fructe și legume includ:

1. **Spălarea cu apă:** Experții sugerează că cea mai simplă metodă de a înlătura pesticidele este prin spălarea fructelor și legumelor cu apă. Această acțiune simplă poate îndepărta până la 80% din reziduurile de pesticide de pe suprafața exterioară (coajă) a alimentelor. Spălarea cu apă sărată sau scufundarea în apă clocotită pot adăuga un plus.

2. **Îndepărtarea cojii:** Dacă nu cunoașteți originea fructelor sau legumelor, ar fi indicat să îndepărtați coaja înainte de spălare. Ideea este să consumați coaja doar de la vegetale a căror proveniență o cunoașteți. Deși o parte importantă a nutrienților se găsește în coajă, studiile asupra fructelor și legumelor se concentrează deseori pe partea comestibilă, demonstrând că pulpa conține aceleași vitamine. De asemenea, este recomandat să decojiți dovlecii, vinetele și castraveții. Renunțați și la felia de lămâie din sucuri sau ceaiuri dacă nu provine din surse organice și nu a fost spălată. Mai mult decât atât, adoptați preferența pentru produsele organice.

3. **Îndepărtarea frunzelor exterioare:** Frunzele exterioare au cel mai mare contact cu mediul și, implicit, cu substanțele nocive. Prin urmare, ar fi bine să le îndepărtați. Acest lucru este valabil în special pentru legume precum varza, andivele și salata. De asemenea, în ceea ce privește salata, puteți evita lăptuca și opta pentru variante mai rustice, cum ar fi cicoarea sau păpădia, care sunt mai puțin tratate și mai de sezon. Produsele proaspete și de sezon conțin, în general, mai puțini aditivi și conservanți chimici decât cele care parcurg distanțe mari sau sunt cultivate în afara sezonului. Acestea din urmă sunt adesea tratate intens cu pesticide pe tot parcursul anului, în cadrul unui proces numit "fără soare".

4. **Oțetul:** Mulțe site-uri specializate recomandă spălarea fructelor și legumelor cu apă și oțet ca metodă de eliminare a pesticidelor. Pentru această metodă, se amestecă într-un bol o treime oțet și două treimi apă, apoi fructele și legumele se lasă în această soluție timp de 15-30 de minute și apoi se clătesc cu apă rece.

5. **Bicarbonatul de sodiu:** Un studiu publicat în "Journal of Agricultural and Food Chemistry" arată eficacitatea bicarbonatului de sodiu în îndepărtarea reziduurilor de pesticide. În doar 15 minute, bicarbonatul poate elimina până la 96% din reziduuri. Eficacitatea se datorează proprietății de alcalinizare, care simplifică structura chimică a pesticidelor, transformându-le în molecule inofensive.

Există și metode practice pentru îndepărtarea pesticidelor:

- Pentru legume și fructe mai mari decât un măr, puteți face o pastă din bicarbonat amestecat cu apă și frecați zona respectivă.
- Pentru legume și fructe mai mici decât un măr, puteți înmuia într-un bol cu praf de copt amestecat cu apă timp de 15 minute. Apoi clătiți-le cu apă.
- Spray-ul cu lămâie și bicarbonat de sodiu 

Ad-Extra3:

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️