Comentarii la articole

salut!!sunt noua pe aici si doritoare de prunci:)eu ma tot pregatesc sufleteste de vreo 3 ani sa devin mamica am tot ce imi terebuie pentru asta un corp sanatos un sot incantat de idee o casa suficient de mare pentru inca un suflet o mama nerabdatoare sa devina bunica... .Si totusi imi lipseste curajul.Nu imi este frica de sarcina sau de nastere.imi este teama ca nu o sa fiu o mama buna ca nu o sa am suficienta rabdare ca o sa vina un moment in care nu o sa il inteleg, imi este teama sa nu se deterioreze relatia mea cu sotul meu(avem o relatie perfecta):(

eu am terminat scoala tot dar mereu am amanat si acum imi pare rau. acum incercam si noi. nu suntem casatoriti , dar ce conteaza? sanatos sa fie. succes tuturor.

Buna!Probabil sunt singurul barbat care a postat un comentariu aici.Gasesc articolul inspirational..Situatia mea, care poate va raspunde framantarilor unora si intrebarilor altora: am 40 ani(in 6 luni:),sunt cu logodnica mea de 10 luni,ea are 26 ani.Nu suntem casatoriti inca,dar am simtit ca dorim si am luat impreuna decizia de a avea un copil.Nici unul din noi nu avem copii,eu dorind unul f. mult,ea, la fel, considerand ca are varsta si sentimentele potrivite.Suntem amandoi la fel de speriati si ingrijorati de ce va fi,dar suntem convinsi ca atat timp cat ne vom sustine unul pe celalalt,vom trece peste tot.Ieri am vazut minunea pe o ecografie 3D,are 7.6cm si sub 100 grame(14 sapt.),inima bate cu 161/min si aproape am plans de fericire.Da,e o minune,iar daca partenerul il considerati ca este cel cu care vreti sa va petreceti viata,atunci nu ezitati.Iubire si ingaduire sa aveti,restul le veti trece toate.Sa va traiasca!

Sa stiti ca si pe mine ma framanta aceleasi lucruri: sunt cu prietenul meu de aproape 4 ani, inca nu suntem casatoriti, dar ne dorim un copil.Oare conteaza ordinea? Intai casatorie si apoi copil? Oare iti trebuie neaparat o satre materiala f buna sau aceasta poate veni si pe parcurs?si, in plus, si eu mai am cateva luni de facultate, dar in rest ma simt pregatita.imi doresc sa fiu o mamica tanara, adica sa nu fie o

articolul d-voastra imi da raspunsul la unele intrebari de ale mele.vreau sa fiu mamica si inca foarte de curand daca da Dumnezeu insa problema e ca mai am cateva luni de scoala si sincera sa fiu nu stiu sigur ce sa fac nusunt inca f hotarata.

Buna!..sunt noua pe forum si mai nou doritoare sa devin mamica....si cred ca trebuie sa devenim parinti atunci cand simtim cu adevarat....

este un articol (minunat)de ajutor ptr cei (ca mine) care in suflet stiu ca isi doresc un copil, dar vor confimare ca intr-adevar ceea ce simt este cu adevarat ceea ce spera: un bebe. Dar decizia trebuie sa o iei cu sufletul si nu cu intelectul sau constiinta.....Bafta voua tuturor si mie.....

cred ca oamenii sint destui de constiinciosi cind sa faca copii si cind nu

Considerati ca este important sa fii casatorit mai intai si dupa aia sa faci copii?Partea materiala conteaza foarte mult?...sau il poti creste cu cat ai?Eu am 25 de ani,imi doresc enorm un copil,am si cu cine sa il fac dar tot timpul m-am izbit de aceste doua intrebari.

Sotul meu a venit cu dorinta de a avea un copil si parca in acelasi moment cand a mentionat ca il doreste a si sunat ceasul biologic in mine.Si uite asa acum fetita mea are 1 anisor, si parca de cateva zile sufletul meu mai vrea inca unul.......

Dorinta de a avea copii ptr noi femeile, este o dorinta puternica, programata in noi, face parte din fiinta noastra. Depinde mai putin de realizarile materiale, ptr ca noi suntem cele tari dispuse sa luam viata in piept ca sa protejam mica viata pe care o aducem pe lume. Dupa ce am nascut-o pe fetita mea am simtit ca pot sa mut si muntii din loc ptr ea. Stiu ca era si adrenalina dupa nastere, bucuria coplesitoare dar era si un sentiment al datoriei implinite. Singurul regret e ca n-am avut copii mai repede, m-am casatorit tirziu, ca sa ma pot bucura cit mai mult de ei.

eu am ramas gravida cand nu ma asteptam veam 22 deani am facut bebe si gata acum e mare

Eu am 23 de ani si impreuna cu sotul meu ne dorim foarte mult un copil este asteptat de multa vreme, nu exista un moment potrivit pentru a da nastere la o minune sau o varsta anume de asta este fructul iubirii dintre doua persoane. Asta am vrut sa spun. Va multumesc.

Eu am 31 ani si sotul meu este cu 4 ani mai mare, imi doresc un copil acum ca totul in viata mea a fost realizat, insa sotul meu tot ma amana spunandu-mi ca nu avem o vila, desi avem un apartament si ceva bani in banca. Imi spune sa mai asteptam, iar eu nu mai sunt atat de convinsa ca voi mai ramane insarcinata. Relatiile sexuale s-au rarit mult de cand i-am spus ca nu mai vreau sa astept. De 2 luni n-am mai facut sex, lui nu ii pasa, este indiferent. Nu mai stiu ce sa cred, imi spune ca ma iubeste ... si atat. De multe ori ma gandesc sa-mi gasesc pe altcineva si sa-mi traiesc viata, dar nu pot, nu imi sta in caracter. El nu-mi mai ofera nimic, desi la inceputurile relatiei noastre, acum 10 ani, totul era la polul opus. Ce sa fac ? Imi mai pot regasi barbatul de acum 10 ani ? Mai am vreo speranta ? Cum il pot convinge ca a venit momentul sa avem un bebe ?

Cel mai important lucru si care merita discutat este ca devenim parinti cu mult inainte de "a fi"

Eu si prietenul meu avem 20 de ani.Suntem in anul II,la o facultate de stat,la zi.Locuim impreuna si avem o situatie financiara buna.S-a intamplat ca in ziua in care implineam 7 luni de relatie sa aflam ca o sa avem un copil.Cu toate ca ne-am protejat s-a intamplat.Ne iubim mult si nu stim ce sa facem.Pe de-o parte este facultatea,pe de alta este dorinta de a strange in brate si de a avea langa noi fructul iubirii noastre.Stau si ma gandesc de multe ori ca daca noi am fost mereu precauti atunci acest copil vine cu un scop anume,si a fost trimis de cineva de acolo de sus.Dar cum cand noi insine suntem niste copii.Dar poate o sa crestem odata cu el...

Aface un copil înseamnã a dãrui celor din jurul tãu o parte din minunea care se chaemã viaþã.Pur ºi simplu simþi când vine acel moment.Existã o pornire interioarã mai greu de explicat.E probabil cel mai frumos dar.E o minune care este trãitã doar de noi femeile.Un copil nu trebuie fãcut doar cã s-a întâmplat,trebuie sã fie dorit din tot sufletul.Am dreptate sau nu?

Buna ROUA si bine ai venit!de cand asteptam sa vorbesc si eu cu cineva sa ne incurajam reciproc!Problema pana acum a fost momentul...dar iata ca asta implica si o documentare in privinta preturilor!Am fost in noul MALL din Bucuresti si am ramas trasnita de preturile la hainute!innebunesti!Sunt asa frumoase si nu poti rezista sa nu cumperi bobocelului tau chestiile acelea frumoase!Ce spuneti fetelor!V-am pupat!!

Am 26 ani si sunt casatorita de 4ani.Pana acum nu am avut copii deoarece a trebuit sa-mi termin facultatea,iar alt motiv a fost si faptul ca amandoi am lucrat in invatamant.Acest loc de munca l-a inspaimantat pe sotul meu si o buna bucata de vreme nu si-a dorit copii.Acum lucreaza in alta parte si ne dorim foarte mult un copil.Insa daca isi aminteste de acea perioada nu mai e atat de sigur ca ar rezista stresului.Oricum am hotarat sa facem copii deoarece ne-am dat seama ca viata in doi nu e deplina fara acea minune mica.Stim ca e un pas mare,dar consideram ca a venit momentul.Va pup dulce si mai tinem legatura! i

Va ca nu s-a mai scris pe aici din iulie?Banuiesc,ca de acum vorvbesc cu viitoare mamici!!Intradevar daca stai sa cauti un moment potrivit in viata de facut copii nu vei gasi niciodata unul!Mereu ramane cate ceva de facut!Asa ca... fetelorhaideti sa nu mai asteptam momentul!Ar fi o.k daca am discuta mai multe despre acest subiect!astept discutii!pupici