Craciunul la noi acasa

Tema: Craciun, Sarbatori de iarna | 0 | 17/12/2013

Craciunul la noi acasa incepea in fiecare an cu mult inainte de 24 decembrie, de fapt era un fel de precraciun: mama era serios preocupata sa pregateasca din timp toata casa pentru aceasta sarbatoare plina de importanta. Imi aduc aminte cu nostalgie de curatenia amanuntita si riguroasa de dinainte de sarbatori, si de gerul aspru si proaspat care intra pe ferestrele camerelor lasate la aerisit cat erau zilele de lungi.

Craciunul la noi acasa

Craciunul la noi acasa incepea in fiecare an cu mult inainte de 24 decembrie, de fapt era un fel de precraciun: mama era serios preocupata sa pregateasca din timp toata casa pentru aceasta sarbatoare plina de importanta. Imi aduc aminte cu nostalgie de curatenia amanuntita si riguroasa de dinainte de sarbatori, si de gerul aspru si proaspat care intra pe ferestrele camerelor lasate la aerisit cat erau zilele de lungi.

Nu cred sa mai fi existat o casa la fel de curata ca a noastra!

Apoi, tot cu multe saptamani inainte de Craciun, camara si bucataria (niciodata suficient de incapatoare) erau incet, incet umplute cu tot felul de bunataturi specifice acestei perioade din an. Parca si acum simt mirosul si gustul delicateselor pe care parintii mei le pregateau impreuna cu multa placere si pasiune.

Insa, ce nu pot sa uit este cum tata, an de an, venea acasa cu un brad mare sub brat

In ochii mei de copil, era de fiecare data cel mai frumos si mai bine mirositor brad dintre toti pe care ii vazusem vreodata. Desi, daca ma gandesc bine, “in realitate” era cam uratel, cei drept foarte mare, dar cu prea putine crengi pentru gusturile exigente ale mamei, care in fiecare an era nemultumita de proportiile lui ciudate.

In ochii mei de copil, era de fiecare data cel mai frumos si mai bine mirositor brad dintre toti pe care ii vazusem vreodata.

Ei bine, si bradul avea perioada lui de precraciun, pentru ca era achizitionat cu mult timp inainte de sarbatori, si pus bine la pastrare afara, in gerul taios alaturi de alte acareturi folositoare zilelor de Craciun.

Dupa Craciun, in preajun de An Nou, si dupa ce misiunea “bradul impodobit” se incheia cu succes, ne urcam in tren sa mergem la bunici undeva foarte departe, cu multa zapada si un ger nemaipomenit. Gerul, trebuie sa recunosc, m-a impresionat profund, pentru ca nici acum nu am uitat scartaitul de zapada din urma pasilor, sau narile lipite imediat ce scoteam nasul din fular.

La bunici sarbatorile de iarna capatau o alta dimensiune, ele formau decorul perfect in care an de an mi-am petrecut o copilarie fericita alaturi de ei, unchi, matusi si verisoarele mele dragi.

Va recomandam sa mai cititi si: