Anxietatea la copil

Anxietatea la copil

Anxietatea la copil

Anxietatea, sau frica de ceva, este comuna la copii. Toti copiii sunt anxiosi la un moment dat iar anxietatea este ceva normal in anumite puncte ale dezvoltarii lor.

De exemplu, de la 8 luni si pana la  varsta prescolara copiii pot fi anxiosi in momente de separare de parintii lor sau alte persoane apropiate. Copiii au temeri pe termen scurt legate de intuneric, furtuna, animale sau persoane straine.

Daca anxietatea este prelungita atunci vorbim despre anxietate la copil. Uneori semnele si simptomele de anxietate sunt dificil de observat pentru ca copilul anxios este de multe ori retras si nu vorbeste despre fricile sale.

Ce este anxietatea la copil
Tipuri de anxietate la copil
Anxietate de separare
Fobiile - sau frica intensa de ceva anume
Anxietatea sociala
Alte simptome de anxietate la copil
Exemplul tipic de anxietate de separare
Tratamente si psihoterapie pentru copiii cu anxietate
Implicarea parintilor in tratamentul anxietatii copiilor
Ce sa NU faci cand ai un copil anxios - 8 sfaturi pentru parinti

Ce este anxietatea si cum afecteaza copilul?

Anxietatea, sau frica de ceva, este comuna la copii. Toti copiii sunt anxiosi la un moment dat iar anxietatea este ceva normal in anumite puncte ale dezvoltarii lor. De exemplu, de la 8 luni si pana la  varsta prescolara copiii pot fi anxiosi in momente de separare de parintii lor sau alte persoane apropiate.

Copiii au temeri pe termen scurt legate de intuneric, furtuna, animale sau persoane straine. Daca anxietatea este prelungita atunci vorbim despre anxietate la copil. Uneori semnele si simptomele de anxietate sunt dificil de observat pentru ca copilul anxios este de multe ori retras si nu vorbeste despre fricile sale.

Tipuri de anxietate la copil 

Anxietate de separare

Simptomele anxietatii de separare la copil sunt:

frica intensa legata de siguranta parintilor sai sau a celor care il ingrijesc

refuzul de a merge la scoala sau gardinita

dureri frecvente de stomac sau alte simptome fizice

ingrijorare extrema cand doarme in alta parte decat acasa

se agata foarte mult de parinti

panica sau crize atunci cand este separat de parinti

insomnie sau cosmaruri

Ad-Extra3:

Fobiile - sau frica intensa de ceva anume

Simptomele de fobie includ:

teama intensa legata de un anumit lucru sau situatie: caini, insecte, ace, etc

teama duce la stress semnificativ si interfereaza cu activitatile zilnice

Anxietatea sociala

Simptomele de anxietate sociala includ:

teama de a se intalni sau a vorbi cu oamenii

evitarea situatiilor sociale

putini prieteni in afara familiei

Alte simptome de anxietate la copil

Copilul poate prezenta si alte simptome de anxietate cum sunt:

multe griji legate de ceea ce s-ar putea intampla in viitor

griji constante legate de familie, scoala, prieteni, sau activitati

  ganduri nedorite, repetitive- obsesii, sau actiuni repetitive- compulsii

  teama de a se face de ras sau rusine constanta

  stima de sine si incredere in sine scazute

Exemplul tipic de anxietate de separare

Iata ce ne spune o mamica de la Desprecopii
baiatul meu de 6 ani a facut anxietate de separare de mine din toamna asta.nici la scoala nu vrea sa mearga fara mine.stiti cumva ce fel de terapie ar fi potrivita pentru el? va multumesc

Ce raspund mamicile
Problema este la voi ca si adulti. Acel copil are nevoie de dragoste si iubire. Pentru el tu esti persoana cea mai importanta si daca continui cu acest lucru o sa ajungi sa-ti intoarca spatele. Nu profita si nu santaja copilul cu iubirea. Aceasta trebuie sa fie neconditionata . Daca ai probleme cu sotul tau incearca sa nu transferi aceste probleme asupra copilului. Este greu sa traiesti intr-o asemenea atmosfera pentru un adult, si apoi pentru un copil.
1. Primul pas este sa vorbesti cu sotul tau si sa ajungeti la un punct de vedere comun care este in favoarea copiilor. Daca nu va intelegeti, cel mai bine pentru fiecare parte si pentru copilasi este sa va despartiti. O sa fie greu, dar in acelasi timp trebuie sa te gandesti ca nici cei mici nu pot trai intr-o cearta continua.
3. Sa nu mai faceti diferenta intre copii. Atunci cand laudati pe unul incearca sa scoateti in evidenta ce este bun si de la celalalt. Niciodata sa nu spui " Uite ce cuminte este sora ta si uite ce obraznic esti tu/."
4 Poate prin comportamentul mai rebel, cel mic vrea sa atraga atentia asupra lui. Incearca sa fii calma, sa tragi aer in piept si sa vezi unde este greseala. SI eu am momente in care imi vine sa urlu la ele, sa tip. In acelasi timp imi dau seama ca ele sunt nevinovate si faptul ca eu am o dezamagire in acea zi, ele nu sunt vinovate. Deci trebuie sa fii calma si sa incerci sa faci tot posibilul sa iesi din starea in care te afli.
5. Un copil nu intelege nimic daca il bati, nu faci decat sa te descarci pe moment, dar asta nu inseamna ca data viitoare nu o sa mai faca. Daca este obisnuit cu bataia o sa ajunga sa stranga atata ura in el ca nici nu-ti dai seama ca reprecursiuni poate avea pe viitor. Eu chiar nu inteleg de ce trebuie sa fie batut un copil? Ce se rezolva cu acest lucru? Eu bataia o vad cu echivalentul :" Eu te-am facut, eu te omor".
6. Incearca sa devii o prietena foarte bune pentru copil si sa--i explici ceea ce se intampla. Incetul cu incetul o sa inteleaga ca tu nu o sa-l parasesti niciodata si ca orice ar face el ramane copilul tau. Si sa nu-l mai minti, daca ii spui ceve trebuie sa te tii de cuvant. Daca ii spui ca-l astepti sa-l astepti, daca ii spui ca-l pupi in fiecare seara inainte de a te culca sa faci asa ceva. El te va verifica o perioada si este normal. Deja nu mai are incredere in tine.

Daca imi permiti un sfat este sa-i repeti de fiecare data ca tu nu o sa-l parasesti niciodata, nici cand este mic nici cand v-a fi mare. El este si va fi copulul tau indiferent de ceea ce va face si oricat de multe prostioare o sa faca dragostea ta este neconditionata. Nu este usor sa capeti increderea unui copil, eu stiu foarte bine acest lucru, nu iti spun din povesti, dar cu multa iubire, rabdare si nu in ultimul rand cu mult calm o sa reusesti.

Tratament si psihoterapie pentru copiii cu anxietate

Problemele severe de anxietate la copil pot fi tratate. Tratamentul efectuat din timp poate preveni complicatiile si dificultatile ulterioare. Tratamentul poate include o combinatie de psihoterapie individuala, psihoterapie familiala, medicatie, psihoterapie comportamentala si consiliere scolara.

Daca anxietatea se agraveaza si interfereaza cu activitatile copilului parintii ar trebui sa ia in considerare evaluarea psihiatrica.

Implicarea parintilor in tratamentul anxietatii copiilor

Cercetarile privind importanta includerii parintilor in tratamentul copiilor si adolescentilor cu tulburari de anxietate, au crescut semnificativ in ultimii ani. Studiile au aratat ca adolescentii si copiii au cele mai semnificative si de durata castiguri in tratamentul anxietatii, atunci cand parintii sunt implicati activ in procesul de recuperare, acest lucru sporind eficacitatea tratamentului si imbunatatind sansele de mentinere.

Unii specialisti subliniaza ca parintii ar trebui implicati in calitate de co-terapeuti in tratamentul copiilor si adolescentilor, avand rolul de a implementa acasa, in viata de zi cu zi, procedurile stabilite impreuna cu psihoterapeutul si de a oferi copiilor lauda, incurajarea si intarirea pozitiva a comportamentelor adecvate.
Din pacate insa, implicarea activa a parintilor in procesul de recuperare pare a fi mai degraba o exceptie decat o regula in practica clinica. Desi parintilor le sunt oferite instructiuni privind aplicarea unor reguli, rareori acestia sunt implicati activ in procesul terapeutic. Intrucat parintii sunt printre cele mai importante persoane din viata unui copil, iar evitarile acestuia de a se implica in anumite activitati din cauza anxietatii pot determina un disconfort ridicat intregii familii, includerea parintilor in procesul de tratament ar trebui sa produca un mai mare beneficiu clinic.

Pe masura ce un adolescent invata noi idei si tehnici pentru a gestiona mai bine anxietatea, este foarte util ca parintii sa fie pe aceeasi "lungime de unda" cu acesta. Acest lucru poate fi realizat invatandu-i deopotriva pe adolescent si parinti sai un "limbaj comun" privind cele mai eficiente tehnici sau metode ce pot fi folosite in momentele de anxietate crescuta. De exemplu, o mama ar putea sa-i sugereze unui adolescent sa "identifice gandurile automate" sau sa "identifice stimulii declansatori" sau sa "nu evite emotiile"; toate aceste expresii fac parte din limbajul terapeutic, pe care oamenii il dobandesc in terapia cognitiv - comportamentala.

Multi parinti ai caror copii sufera de tulburari de anxietate au dificultati in a gestiona propriile lor emotii cand isi vad copiii in suferinta. Deseori acestia prefera sa-i lase pe copii sa evite obiectele / situatiile / animalele, etc de care ei se tem, pentru a nu le crea copiilor un disconfort emotional; din pacate insa, pe termen lung, prin evitari sau asigurari nepotrivite, parintii sunt prinsi in cercul vicios al mentinerii anxietatii; ei vor observa cum copilul are tot mai multa nevoie de asigurari si tinde sa evite mai multe lucruri, iar anxietatea lui va creste in loc sa scada, asa cum ar dori). De aceea este important ca parintii ca parintii sa primeasca informatii despre natura anxietatii si panicii, despre faptul ca anxietatea este normala si nu le va rani copilul, si despre importanta non-evitarii (expunerii) la situatiile care creaza disconfort (teama, frica, panica, etc).

Multi parinti resimt si faptul ca anxietatea i-a ajutat sa se apropie de copilul lor (adolescentul cu o tulburare de anxietate este mai dispus sa petreaca timp cu parintii), si se tem ca odata ce copilul va depasi aceasta problema, relatia lor se va schimba, iar copilul se va indeparta de ei. Acestia trebuie ajutati sa descopere, impreuna cu copilul, noi modalitati de a relationa in absenta anxietatii si a comportamentelor de asigurare sau evitare.

Ce sa NU faci cand ai un copil anxios - 8 sfaturi pentru parinti

Cum putem ajuta un copil anxios sa isi depaseasca fricile si temerile?

Nici un parinte nu isi doreste sa vada un copil nefericit, insa cea mai buna modalitate de a ajuta copiii sa depaseasca anxietatea nu este incercarea de a elimina factorii de stres care o declanseaza. Ci mai degraba, sa il ajuti sa isi inteleaga fricile si temerile. Iar ca rezultat al acestei abordari, in timp, anxietatea se va reduce sau va disparea. Iata cateva sfaturi practice care pot ajuta un copil anxios sa aiba mai multa incredere in el.

Despre copilul anxios, mai poti citi:

Cand copilul are cosmaruri: legatura intre anxietate si metodele de educatie primite
Afectiunile psihiatrice asociate cu autismul si tratarea lor
Anxietatea la copil
3 Modalitati de a trata anxietatea adolescentilor
Anxietatea de separare: atunci cand un frate/sora incepe scoala
Teama (anxietatea) despartirii de mamica: 3 solutii care trebuie incercate 

Va asteptam pe forumul special: PARENTING - sau despre meseria de parinte

autor: Milena Sadova, Redactor Principal Desprecopii.com 

Milena este si psihoterateut sistemic cuplu și familie, copii, adolescenți.

referinte: empoweringparents.com, psychologytoday.com
Desprecopii.com - toate drepturile rezervate 2019

Ad-Extra3:

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ce sentimente ti-a produs acest articol?

Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publică (ramâi anonim) dar completarea corectă este necesară pentru aprobarea rapidă a mesajului, și mai ales în cazul în care aștepți răspuns. | Toate câmpurile trebuie completate!

Mesajul tău este o întrebare la care aștepți răspuns?

DA (este întrebare)
NU (nu este întrebare)


Cod:

Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII