Dispraxia la copil: simptome si terapii
Dispraxia la copil: simptome si terapii
Dispraxia este o afectiune cu care se confrunta multi copii, al caror ritm de coordonare a activitatilor motrice este sensibil incetinit, acest lucru afectandu-le si randamentul scolar. Cu toate acestea, dispraxia este o afectiune putin cunoscuta, diagnosticul propriu-zis punandu-se destul de rar.
Dispraxia si manifestarile ei - veti citi:
Ce este dispraxia?
Care sunt cauzele dispraxiei?
Dificultatile cotidiene generate de dispraxie
Dispraxia si dificultatile intampinate la scoala
Cum poate fi depistata dispraxia?
Simptome detectabile la copii
Tratamentul dispraxiei
Dispraxia este o afectiune cu care se confrunta multi copii
Dispraxia este o afectiune cu care se confrunta multi copii, al caror ritm de coordonare a activitatilor motrice este sensibil incetinit, acest lucru afectandu-le si randamentul scolar. Cu toate acestea, dispraxia este o afectiune putin cunoscuta, diagnosticul propriu-zis punandu-se destul de rar.
Ce este dispraxia?
Dispraxia este o deficienta de coordonare motrica, ce tine de dezvoltarea organismului si care se caracterizeaza prin reducerea performantelor copiilor in activitatile lor zilnice, precum si in achizitionarea de competente dintre cele mai variate. Persoanele care sufera de dispraxie au dificultate in a-si coordona gesturile si au nevoie de mai mult timp pentru a dobandi anumite competente motrice. Aceasta incetinire de ritm este adesea asociata cu alte probleme, precum dislexia, deficitul de atentie, autismul sau disfazia. Este important de stiut ca dispraxia nu afecteaza inteligenta, insa provoaca o serie de dificultati de invatare.
Specialistii sustin ca aproximativ 10% dintre oameni sunt afectati de dispraxie, in forme usoare, greu de depistat si ca aproximativ 2% sunt afectati de forme grave ale bolii. Studiile arata ca baietii sunt mai predispusi sa sufere de dispraxie decat fetele, insa, pe ansamblu, dispraxia este o afectiune destul de rar diagnosticata si de aceea este si relativ putin cunoscuta parintilor si adesea chiar si specialistilor.
Care sunt cauzele dispraxiei?
Cauzele care duc la aparitia dispraxiei sunt inca necunoscute pentru specialisti. Deocamdata se stie doar ca este vorba de o dezvoltare incorecta a celulelor nervoase care sustin muschii motorii. Acestea nu formeaza legaturi neuronale corecte si, din motive care inca raman o enigma, creierul are nevoie de mai mult timp pentru a procesa datele transmise.
Unii cercetatori care considera ca dispraxia este o boala mostenita. Altii considera ca riscul aparitiei dispraxiei este mult mai mare la bebelusii nascuti prematur, deoarece cerebelul se dezvolta intr-un ritm foarte rapid mai ales in ultima parte a sarcinii. Un alt studiu, facut de catre cativa cercetatori de la Universitatea Laval, din Canada, scoate in evidenta faptul ca mamicile care iau omega-3 in ultimele luni de sarcina stimuleaza dezvoltarea motorie si cognitiva a bebelusilor lor.
Exista si cazuri in care dispraxia nu este din nastere, ci apare mai tarziu, din cauza unei traume emotionale suferite de creier, care poate fi cauzata de un accident, de o boala grava sau de alti factori care actioneaza asupra creierului.
Ad-Extra3:
Dificultatile cotidiene generate de dispraxie
.jpg)
Copiii afectati de dispraxie trebuie sa faca fata la numeroase dificultati cotidiene, care sunt interpretate adesea in mod gresit de catre cei din jur, ca rezultate ale incapatanarii. Este vorba de lucruri marunte, cum ar fi imbracatul, spalatul pe dinti, incaltatul, manuirea tacamurilor etc.
Dispraxia afecteaza dezvoltarea capacitatii de a coordona propriile miscari, competentele senzoriale si motrice, precum si controlul echilibrului. De aceea, de multe ori parintii nici nu stiu cum sa reactioneze in fata comportamentului micutilor, zorindu-i, facandu-le mereu observatii si enervandu-se din cauza incetinelii cu care se misca. Copiii care sufera de dispraxie au sentimentul ca esueaza in tot ceea ce fac si de aceea stima lor de sine este profund afectata, acest lucru antrenand numeroase probleme de comunicare si de adaptare sociala.
Dispraxia si dificultatile intampinate la scoala
Pe langa dificultatile cotidiene, copiii care sufera de dispraxie trebuie sa faca fata si celor pe care le intampina la scoala. Cititul cu voce tare, scrisul, decupatul, desenatul etc. sunt activitati care le pun probleme, desi, la prima vedere, par a fi banale. Daca nu este diagnosticata si nu este cunoscuta de catre profesor, dispraxia poate fi gresit interpretata drept rea vointa din partea copilului, care este pedepsit si notat cu note proaste pentru asa-zisa sa incapatanare. Scoala este locul in care copiii cu dispraxie sufera cel mai mult. Dorinta de a-i ajunge din urma pe ceilalti se transforma pentru acesti copii intr-o incrancenare fata de propriile limite si, de cele mai multe ori, aceasta sfarseste prin neputinta si prin abandonarea activitatii sau a sarcinilor de lucru.
Cum poate fi depistata dispraxia?
Punerea diagnosticului este cruciala in cazul acestei afectiuni, intrucat doar in momentul in care cei din jur devin constienti de handicapul cauzat de dispraxie, vor putea intelege dificultatile copilului afectat si ii vor putea acorda sprijinul lor. De obicei, profesorii sunt cei care trag semnalul de alarma in privinta dificultatilor intampinate de copil in activitatile scolare. Consultarea unui medic este primul pas. Ea este insa urmata de o evaluare multidisciplinara, care implica atat un bilant al starii generale de sanatate, cat si numeroase teste psihologice si psihomotorii. Cu cat diagnosticul este pus mai devreme, cu atat efectele negative pot fi diminuate mai eficient, prin implicarea corecta a persoanelor din anturajul copilului in intelegerea nevoilor sale si in stimularea progreselor.
Simptome detectabile la copii:
- Capata mai tarziu deprinderi legate de statul in fundulet, mers, stat in picioare etc.
- Refuza sa stea la olita
- Vorbesc intr-un limbaj pe care cei din jur nu il pot descifra
Mai tarziu, aceste intarzieri care nu au totusi intotdeauna legatura cu dispraxia, se materializeaza in:
- Dificultati in a face gesturi marunte, care presupun o anumita finete in coordonarea miscarilor (legarea sireturilor, inchiderea unui fermoar sau a nasturilor etc.)
- Dificultati in manuirea anumitor ustensile (foarfece, tacamuri etc.)
- Probleme de concentrare si dificultatea de a se focaliza asupra unei cerinte anume
- Dificultati legate de joaca (cum ar fi lovirea si prinderea unei mingi)
- Tendinta de a se lovi des, de a cadea, de a scapa lucruri din mana
- Dificultati in ceea ce priveste capatarea unor abilitati
La randul lor, aceste dificultati genereaza reactii emotionale pe care adesea parintii nu si le explica:
- Ezitare in fata oricarui lucru nou
- Teama de a nu-si pierde prietenii
- Evitarea sportului, de orice natura
- Repulsia fata de matematica si fata de tot ceea ce presupune scris sau citit
- Lipsa de raspuns la instructiuni
- Uitarea istructiunilor
- Lipsa de organizare
Tratamentul dispraxiei
Cu toate ca nu este o boala care sa se vindece, dispraxia este o afectiune ce poate fi controlata si ale carei efecte negative pot fi micsorate, in timp. Tratamenul poate implica, in functie de nevoile pacientului:
Terapie ocupationala - specialistul in aceasta metoda de terapie va observa mai intai care sunt nevoile pacientului, ce dificultati intampina in activitatea de zi cu zi si, in functie de constatari, terapia va consta in dezvoltarea acelor competente care pun probleme.
Terapie lingvistica - ajuta la comunicarea mai eficienta a pacientului cu pesoanele din jur.
Terapie motorie perceptiva - include activitati ce vizeaza deopotriva imbunatatirea capacitatii linvgistice si a competentelor vizuale, de miscare, auditive. Terapia implica mai multe tipuri de sarcini, care devin complexe in mod gradual, fara a atinge insa un nivel de complexitate care sa devina stresant pentru pacient.
Terapia prin jocuri active - Specialistii recomanda folosirea jocurilor active ca parte importanta a terapiei pentru ameliorarea dispraxiei. Prin joc activ se intelege orice joc care implica activitate fizica, indiferent ca acesta se desfasoara in aer liber sau in spatii inchise. Virtutile terapeutice ale jocului sunt, de altfel, cunoscute si in cazul altor afectiuni.
Mai multe informatii despre copiii cu nevoi speciale:
Copilul meu e mereu agitat. Ar putea avea ADHD?
ADHD este o tulburare neurobiologică asociată cu o întârziere în dezvoltarea conexiunilor cerebrale, afectând inhibiția și autocontrolul. În termeni…
Dislexia la copil: cauze și tipuri. Dislexia poate influența procesul de invățare al copilului - sfatul psihologului
Dislexia este o dizabilitate a invatarii care poate afecta capacitatea unei persoane de a citi, scrie si uneori de a vorbi. Dislexia este cea mai frecventa dizabilitate a invatarii la copii si…
Autismul se manifestă diferit la fete si baieti - iată de ce
Cercetătorii sunt de părere că autismul se poate manifesta diferit la fete în comparație cu băieții. Înțelegerea acestor diferențe determinate de…
Forumuri specializate
Copii cu nevoi speciale Sunt ai nostri. Si au nevoie de mai multa intelegere si mai multa dragoste.
In floarea copilariei (4-12 ani)
Nici prea mici si nici mari de tot :-). Intrebari, dileme, raspunsuri, prietenie, sanatate
Scoli, gradinite, crese, bone...
La ce cresa merge copilul tau? As vrea si eu o recomandare!
Am nevoie de un baby-sitter...
autor: redactor Anamaria Ghiban - Toate drepturile rezervate Desprecopii.com (c) 2018
Ad-Extra3:
Ce sentimente ti-a produs acest articol?
Ultimile 1 comentarii
Articol incomplet, slabut si depasit. Dupa ultimele studii se pare ca fetele sunt mai afectate si nu baietii, iar dintre simptomele enumerate aici pot sa fie prezente una sau mai multe, nu toate.
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII