Inventariind trecutul, ne pregatim pentru un viitor mai puternic. Pentru ca 2005 va aduce multe surprize. Valul cu care venim e puternic si de nestavilit. Iata in continuare citeva fragmente de pe forumul desprecopii.com/forum.

**********************

Pe mine personal DC m-a facut oarecum sa traiesc ceea ce i se intampla personajului din Unul, nici unul o si o suta de mii, a lui Pirandello, una din cartile mele preferate. Am avut momente in care simteam asa de intens ca in cartea aia, incat am recitit-o ca sa ma asigur . Niciodata nu am trait mai acut ca in ultma vreme pe DC sentimentul ca sunt cu totul altceva decat ma vede fiecare om in parte. Nu o data, in urma raspunsurilor care mi se dadeau, m-am trezit protestand energic in mintea mea "dar eu nu am spus asa ceva, eu nu sunt cea despre care vorbiti voi, acolo", fara sa pot prinde in cuvinte esenta a ceea ce simt eu ca sunt. In intelegerea fiecarei dintre voi paream reflectata altfel si altfel decat imaginea pe care o simteam eu a mea. Ce e mai ciudat, in unele dintre voi auzeam acelasti strigat "hei, atentie, nu ai inteles, eu nu sunt asa". Am ajuns sa am intreb cum sunteti in realitate. Ma intreb tot mai des, privind oameni in carne si oase ce stau in fata mea, cum ar suna pe un forum. Ce ar distila din personalitatea care mi se arata? Care e cea adevarata: cea palpabila, de langa mine, cu retineri, inhibitii, stavile sau cea care s-ar manifesta pe un forum? Nu o data am fost tentata sa nu mai intru, sa am retrag ca pesonajul lui Pirandello dintre oameni, dar spectacolul uman ma fascineaza prea tare. Al meu prin ochii vostri, al vostru, cum il vad eu.

Dincolo de asta DC a fost pentru mine Cristi si Paul. Cativa prieteni pe care i-am gasit. Cativa pe care as fi putut sa ii gasesc. Cativa pe care i-am pierdut. / descantec

*****************************************

1. A inceput cu povestea lui Cristi, care m-a impresionat enorm, mai ales ca persoana care ne-a spus-o era o straina pentru el, si totusi o mama, ceea ce este cel mai important. Si m-a impresionat, la fel, cat de repede s-a sarit in ajutorul lui. Bravo voua, tuturor!!!! Apoi, cazul lui Paul, care sper ca va invinge boala. Si multe alte cazuri de la Umanitare care m-au intristat zi de zi.

2. Realizarea personala cea mai mare in acest an, datorita DC-ului si membrilor lui extraordinari a fost decizia de a avea un bebe, decizie care am fi luat-o de mult, dar era mereu frica ca nu vom sti sa facem totul asa cum trebuie. Si acest forum m-a ajutat sa-mi implinesc in acest an visul de a deveni mama. Nu stiu daca se va naste pe 31, dar, oricum, eu o numesc realizarea personala a anului 2004 pe DC. Apoi...prietenii care mi i-am facut aici...nici nu pot descrie in cuvinte aceasta emotie care o am cand ma gandesc ca datorita acestui forum am intalnit adevarati prieteni care au stiut mereu sa ma ajute, chiar si cu o vorba, si a fost ceva enorm pentru mine.

3. M-a bucurat ca ati revenit cu datele de nastere ale membrilor, cat si cartea de bucate.

Poate mai sunt si alte lucruri, dar emotia m-a facut sa le omit. / oana cretu

*****************************************

Pentru mine DC a fost foarte important in 2004!!!...

Nu este deloc exagerat daca spun ca a fost ca firul de ata care m-a tras din nou la lumina, la viata! Mi-a salvat viata in momentul in care deznadejdea mea era atit de adinca si nu mai vedeam speranta intr-o zi mai buna!
Increderea prietenilor mei virtuali mi-a dat si mie incredere, cind mi s-a luat apararea mi-am dat seama ca nu sint singura si incet-incet am redevenit eu! Multumesc tuturor pentru asta!
Daca am fost in stare sa inlatur raul din viata mea si sa imi schimb viata radical in bine a fost in mare parte meritul comunitatii DC!

Am cistigat o prietena buna, pe Vikinga care m-a ajutat enorm de mult cu sfaturile ei, cu felul ei de a fi!  pentru ea!!!

M-am simtit mai puternica stiind ca fac parte din aceasta comunitate! / Alyssa

*****************************************

Fiind membrä de pe la inceputuri pot spune cä am väzut cum DC a devenit tot mai puternic de la an la an, am väzut cum a adunat suflete si informatii, cum a legat prietenii, cum ne-a fäcut pärtasi, directi sau virtuali, la emotiile aspirantelor si gravidutzelor, la nelinistile proaspetelor mämici, la nebuniile si zburdälniciile copiilor. DC a crescut ca vrejul de fasole panä la cer!
Mi-a oferit momente de joacä, de liniste si relaxare, momente sub aureola artei si däruirii, momente de neliniste.

Asa cä eu separ anul 2004 de restul anilor ca fiind incä o treaptä urcatä la capitolul COPII! / Salmida

*****************************************

Am cunoscut oameni extraordinari aici, pe dc! am petrecut momente extraordinare, am ras cu hohote, mi-au picurat lacrimi, am fost fericita si disperata, am invatzat sa gatesc (sa nu radeti de mine), am primit si dat sfaturi, dar mai ales am fost mandra si fericita atunci cand Teodora a sosit in Zürich, cand am tzinut in bratze puiul mic de om care-a primit o sansa de la medicii din Zürich. In acele momente ma intrebam daca lumea virtuala e intr-adevar virtuala si am ajuns la concluzia ca aici, pe dc nu e asha, ca suntem o mare familie, o organizatie extraordinara unita in primul rand prin dragostea pentru copii si ca virtualitatea aici a devenit de mult o lume reala. Si apoi a aparut micutzul Paul, la inceput un caz pierdut - de unde atatia bani intr-un termen atat de scurt, dar care ni s-a lipit de suflet, poate pentru ca era atat de matur la cei 7 anisori ai lui, poate pentru ca voia sa alerge mai repede decat surioara lui de 4 ani... in orice caz, vointa si bunavointa noastra a depashit granitzele forumului si s-au revarsat in viatza de zi cu zi, Paul a devenit o mica vedeta, s-au facut emisiuni, s-au strans bani, s-au facut licitatii pentru el, ce mai, a devenit un mic star. Si cred ca fiecare dintre noi era mandru:

Paul era intr-un fel (si mai este, bineinteles), copilul nostru. / lorelei 19

*****************************************

Anul 2004 a fost un an plin,atat cu bune cat si cu rele,dar cu DC am trecut mai usor peste toate,acum sunt mai bogata in priteni,carora le multumesc pentru tot si pentru toate si facand bilantul, printre multe realizari se numara si WTC unde am avut ocazia sa-i vad in carne si oase pe cei care mi-au fost alaturi "virtual" si nu numai.

Multumesc DC-ului ca este asa unit,ca fac parte si eu din aceasta familie si sper ca LUMEA sa se schimbe in bine pentru toti copiii.

LA MULTI ANI ! DC ca existi! / Cary

*****************************************

Cele mai mari realizari ale DC in 2004, mi se par cele de la "Ajutor umanitar". Cristi, Paul, Theodora, Simona si cei care i-au adus in atentia noastra, ne-au rascolit sufletele, ne-au aratat ca putem rasturna muntii si opri soarele sus pe cer, cum frumos a scris Marius.
Mie, personal, mi-a adus 2 noi prietene apropiate si mi-a aratat ca in lumea asta intreaga mai exista si romani cu sufletul mare.
Alte bucurii...tricoul DC, titulatura si ajutorul acordat prin votul unor membrii la intrarea in finala unui concurs foto. / Anina_n

*****************************************

Realizarile DC si parerile personale se intrepatrund destul de mult, asa cum este si normal dealtfel.
Incep cu parerile personale:
Am pasit in 2004 cu dreptul, alaturi de Andreea si familia ei. Chiar la miezul noptii noi postam un mesaj pe DC...
Prin intermediul DC am legat cateva prietenii extraordinare in timp foarte scurt, prietenii pe care uneori nu reusesti sa le inchegi intr-o viata. Pe unii ii cunosc deja in carne si oase, pe altii nu i-am intalnit decat virtual.
Am cunoscut-o pe Adelina pe chat si, alaturi de cateva fete de aici am convins-o sa ne povesteasca pe forum povestea ei, restul il stiti, este de acum istorie.
I-am intalnit pe Alexia si parintii ei, pe Rares si Anisia, pe Freia, pe Paul si Any si multi altii.

Dintre realizarile DC:
A salvat mai multe vieti (fara nici o exagerare) si a ajutat multe suflete in suferinta, atat pe plan sentimental cat si material. DC ne-a oferit posibilitatea sa aflam despre cei mai putin norocosi, despre cei aflati in momente grele, despre cei care au avut nevoie de ajutor si astfel fiecare a putut sa dea o mana de ajutor dupa posibilitati: rugaciuni, incurajari, materiale de specialitate, consultatii virtuale si nu numai, traduceri, pile si relatii (din pacate pe la noi inca mai este mare nevoie de asa ceva), dar si pe plan material.
DC ne-a oferit un loc unde sa putem sa raspundem la problemele altora, dar si sa cautam si sa gasim raspuns la ale noastre.
Intalnirea DC din seara de Mos Nicolae a fost una dintre realizarile care nu trebuie uitata din calendarul DC 2004. / m34

*****************************************

1. Anul DC 2004,daca nu ma inseala memoria,a debutat cu o poveste-strigat-de-ajutor emotionanta,in stare sa faca pana si pietrele sa lacrimeze.E vorba de cazul Cristi,baietelul cu ochi albastri si inimioara pusa pe sotii.Adelina,mamica lui de suflet, a fost cea care ne-a facut cunostinta cu Cristi si inimioara lui plapanda.De la strigatul ei de ajutor si pana la demararea unui intreg mecanism de ajutorare,compasiune,afectiune,sufletism adevarat,nu a mai fost decat un mic pas.Drumul a fost insa anevoios,plin de piedici si a durat mai mult decat oricine s-ar fi asteptat...

2. Un motiv in plus si poate cel mai important care ma face sa ma urnesc dimineata din pat este gandul la savoarea cafelei proaspat macinata,aburinda in cana din fata mea.Sar din pat si,inainte de a ma spala pe fata si a ma pieptana ,ma duc sa pun ibricul pe foc.In timp ce apa clocoteste in bolboace fierbinti,apas cu piciorul drept butonul start al computerului,cu mainile imi fac toaleta de dimineata,si inainte de a o termina imi asez posteriorul pe scaunul ergonomic din fata computerului.Nu mai mult de 3 secunde cat dureaza mousereala trebuincioasa conectarii la internet.Ma duc repede sa-mi prepar cafeaua ,asez cana pe masa computerului si incep cu sorbituri lungi si zgomotoase sa o savurez.Cafeaua e excelenta.Nu conteaza marca,important e sa fie pe DC:-)
Asa imi incep eu diminetile.Sau,daca vreti,asa incep diminetile mele.In afara de savoarea cafelei:-) 2004 mi-a mai adus si o mana de prieteni.Nu multi,dar buni:-)Nu declarati,dar de suflet:-)

3. Waw, s-a deschis si un nou magazin.Cum unde?Pe DC.Cum ce fel de magazin?Un magazin al punctelor.De acolo mi-am luat io titulatura:-)
Vrei si tu adresa?Poftim:forum/pstore.asp / ortansa

Cititi continuarea topicului aici >>

Mai cititi pe www.desprecopii.com

Impresii personale de la o intilnire DC Despartita, dar nu singura Sfantul Andrei - Sarbatoare romaneasca Comunitate: Intilnire la Bodensee (Germania) Vine iar Mos Craciun! Gica Popescu - un parinte care ajuta alti copii!

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️