Comunitate: Intilnire la Bodensee (Germania)

Comunitate -  Intilnire la Bodensee (Elvetia)

Comunitate - Intilnire la Bodensee (Elvetia)

  • De saptamani in sir fetele din Austria, Elvetia si Germania buchiseau planuri de intalnire. Urma sa dam piept in piept pe 18-19 septembrie (mamici alaptatoare sau nu) pe malul lacului Konstanz si sa poposim peste noaptea la hanul unui roman. Ce bucurie, in sfarsit, un "Escu" dupa atatia Fritzi si Hanshi :-) Cu o saptamana inainte m-a aruncat la pat o mastita cu febra si tremurici...

Moasa mi-a spus clar sa nu ma gandesc la excursii dupa care a facut o concesie "Aaaaaaaa mergi cu clubul ala al tau:-) ...Daca nu stai numai la pat nu poti sa te duci!"

Chiar cu o zi inainte de excursia mea Ionu a plecat cu compania in excursia lui! Si s-a intors la 12 noaptea. Amarat ca drumetia lui a inclus si un mars de 12 km. Hehehe noi care in ultimul an am practicat numai halbere si alte sporturi ale mintii pe la diverse fest-uri... Il consolez ca o sa-si revina cu excursia mea:-)

Ca un facut exact in noaptea aia a palit-o pe Catrina sa verse si sa vrea sa doarma numai pe umarul meu. Asa ca pana la 2 jumate in noapte am avut program artistic de calcat camasi si pantaloni la dunga (deh am zis ca mergem la restaurant si am luat ad literam cand fetele au vorbit de fracuri ) si de la 3 jumate program de stat in scaun si oblojit copilul. La sase si jumatate, in sfarsit, m-am bagat si eu in pat. La 7 jumate a sunat ceasul. Aaaaaaaaaaaaa nu merg nicaieri. Vreau sa dorm! Chioara am pregatit bagajele...

Incerc o scuza la Tinatache. O anunt ca venim si noi...Am plecat pe la 12:30 (ora la care ar fi trebuit sa ajungem!!! Of, Doamne scapa-ne de obiceiul asta prost!) 

 < lacul ...

Dupa o pauza de tutun si mancat ajungem si noi in Konstanz. Oprim intr-o benzinarie oarecare, derutati total, luam o harta (foarte importanta harta!!!). Surpriza placuta a fost ca ne-am oprit exact in spatele restaurantului. Dibuim parcarea, eu zbor din masina spre terasa sa gasesc fetele. Ionu apuca sa strige "Ia numerele de telefon si suna sa vezi pe unde sunt!"... Dupa 3 pasi ma linistesc cand aud de langa o masina  "Unde is hainele alea, mai?" L-am identificat mai tarziu pe sotul Ariadnei care-i cauta hainele lui Mihaita. Aha, deci n-au plecat. Imi pun suzeta cu luminitze de gat si o iau la pas.

Prima masa! Exact la prima masa de pe terasa sporovaiau fetele vesele. Ajunsesera la cafea si voiau sa scape de-o salata de pe masa "lasa ca-i numa frunze si au fost muste pe ea". Ma duc si eu ca un iepure vinovat le trag un buna fetele si ma asez pe un scaun, ostenita, deh! Noroc c-a venit Adela si m-a ridicat la pupacit. Asa mi-a trecut si stanjeneala si rusinea marii intarzieri. Taticii aveau grija de copii, fetele faceau planuri sa mergem undeva la plimbare. Intr-un tarziu a aparut si copilul meu cu tatal aferent. De jena si pe Catrina o trecuse caca de vreo trei ori asa ca au stat la masina sa schimbe "toalete":-)

Babee cu harta in brate a propus sa ne plimbam pe faleza. Vine si Ionu ca doar isi luase si el harta de la coltz si sustine propunerea. Pica pe noi magareata sa fim cap de coloana. Nu stiu de ce au trait oamenii cu impresia ca noi stim pe ce lume suntem. In fine, pornim si dupa noi...potopul. In urmatoarele 20 de secunde am realizat ca nu mai aveam harta si ca oricum o luasem in alta directie :-) O tot tinem stanga si regasim drumul (din amintiri). Am luat si niste semafoare pe galben. Ne cam "rarisem". Tot nu stiu de ce eram noi cap de coloana pentru ca nu stiam nici cate masini trebuie sa fie in urma noastra, nici ce culori, marci sau alte amanunte! Oricum Ionu vede o intersectie mai mare, verde si cugeta "Asta se schimba pana ajungem noi. Numa bine sa ne strangem toti". Ajungem la stop, tot verde. Ionu opreste masina si asteapta. Zic "E verde". Aflu ca sunt numai 4 masini "de-ale noastre" in spate ... Ma uit, ditai coloana. E tot verde. "Ei, lasa, nu mai are cum sa tina mult! Asa apucam sa ne regrupam!" Numar rar pana la 55 si aud un claxon iritat. Cu regret am plecat. Soferul autobuzului era cam nervos. Am plecat noi, toata coloana din spatele nostru, au trecut si altii si inca era verde:-)

Ajungem la feribot da' nici urma de plaja sau strada de plimbat la pas :-))
Am ratacit si noi vreo doua trei ceasuri pe o strada de unde se putea vedea lacul si pontonul. Am dibuit si un restaurant unde ne-am pus pe facut poze. Parca ne stiam de 20 de ani. Puiutii care mai obosit, care mai in putere stateau la poze vrei-nu vrei. Au reusit fetele sa grupeze copiii pe bancuta la pozat, in spatele lor Tinatache cu Patrik -care se sprijina pe piciorusele lui, eu cu Catrina care nu se sprijina deloc pe piciorusele ei:-))) SUB masa, daaaa chiar dedesubt, era Babee il sustinea pe Philip! Nu va imaginati ca e usor sa faci noua copilasi sa stea locului. David era necajiiit, necajiiit si plangea. Teodora era fotogenica si prinsa de importanta momentului. Marie era suparata ca fusese luata de la carucior. Philip o cauta din priviri pe mamica (ghinion era in spatele lui sub masa:P). Julia avea privirea aceea de nu stiai unde o sa fie in secunda urmatoare :-) Andra mai intorcea capul catre mamica. Toma era tot un zambet si-o pozna. Catrina matzaia ca nu prinsese importantza momentului. Mamicile pozau la greu si numai ce aud in dreapta mea un ups, au, of si-l vad pe Patrik ca aluneca, destul de iute, cu fata spre masa. Noroc ca el prinsese ideea ca trebuie sa dea frumos in poza si si-a pastrat zambetul in continuare. La un moment dat am avut revelatia ca am uitat laptele acasa. Nu eram singura si Tina il uitase...si inca cineva da' nu mai stiu cine. Dupa plimbarica fetele muncheneze (Alina si Camelia), elvetiencele (Adela, Mira) au dezertat catre casutele lor.

Asa ca noi cei ramasi am hotarat sa plecam "la roman" sa mancam si sa ne veselim. Am ajuns la han. Aflam cu bucurie ca exista ciorba de burta, mici, mamaligi, televizor cu programe romanesti. Noi am stat in sala cu tv-ul si steagul. Ne-am repezit in meniu. Domnu' Mihartescu zis si "la roman" a cinstit o tzuiculitza cu noi. Am vorbit despre impozite si asigurari - ce ne durea pe noi- Ariadna si sotul Tinei se pricep!!! Ne-am ofticat pe Babee ca au impozite mai usurele.

Am ras de numa cand ne-au povestit Milena si sotzul cum au dormit la 800 de metri de Pompei... numa ca-n cuibul mafiotilor locali. Eu si Lauraa aveam o treaba cu mancarea omului. Deh, femei cu laptele la purtator. Ea s-a infipt in "mamali cu bra cu la", eu intr-o tocanita. In jur lumea manca mici. Si ciorba de burta... M-am repezit si eu intr-un coltz de mic (care era maaare, maaare da' nu pot sa-i zic micului mare pe nume ca iasa o "prostie" din cauza terminatiei "oi"). Catrina dormea in landou ca e obisnuita cu clinchetul halbelor, Lara statea in bratele lui Thomas ca era mai bine decat la mami, copilasii mai mari dormeau in camere. Din cand in cand era cate-un anunt "Se aude planset de la camere" Moment in care taticii zburau pe scari sa vada al cui e:-) Dupa primele halbe a fost mai economicos sa plece numai cate unul sa asculte pe la usi:-) Ne-am gandit noi ca daca nu Revelionul macar in martie sa petrecem "la roman" ca-i fain tare. Si-n martie gasim destule zile de nastere de sarbatorit...si daca-i pe-asa gasim in fiecare luna ! :-)))

Plus a doua sambata din luna septembrie. Ca e musai sa sarbatorim prima intalneala, nu? La miezul noptii s-a spart gasca si urma sa ne vedem la dejun, la ora 9. Eiii, prin camere am mai stat la povesti asa incat dimineata cu ochii carpiti raspundeam cate-un prezent lesinat cand ne chema Cristina la masa:-)))

Pe masa se lafaiau salamuri, sunci, omlete, cafele si mie tot la mici imi statea gandul. Am comandat o portie sa avem pe drum. Pentru duminica aveam in plan sa vizitam "Insula florilor". Aici am intarzian numai cateva minute, suficient cat sa ne pierdem :-) (Doamne, scapa-ne de obiceiul asta prost!!! Mai speram in minuni ca in noi nu mai nadajduim.) Flori, floricele, caprite, ponei...o vaca, un turn, Castelul...Iscusita mana gradinarului! La Regina Viktoria a Suediei si Norvegiei (caci ei ii apartinuse castelul) nu puteai merge cu flori, a observat Ionu. Ntz ca te decapita. Ce flori sa-i mai duci in paradisul asta?! Si ce vedere spre lac. Uite de pe balconasul ala isi facea bezele cu piratii. Aleea cu dalii, aleea cu trandafiri- unde am remarcat si soiul Helmuth Kohl, serele cu lamai si palmieri, cu diverse specii de fluturi. O frumusete. Langa lac o mica imitatie a plajei de la Saint Tropez. Asta cu Saint Tropezul e scoasa din burta:-) (imitau ei acolo o plaja da' nu stiu care)...

Era nisip fin, cu niste scoici maaari, cativa palmieri si si sezlonguri de-alea acoperite. Intr-unul dintre ele o mamica alapta. Am simtit ca-mi plesnesc sanii de invidie. Toate locurile erau ocupate. Am trecut pe la castel. In bisericuta erau inmormantati si doi dintre Romanovi. Am trecut iar pe la locurile de joaca pentru copii cu speranta ca o sa regasim grupul vesel. Ne-am reintilnit ...dupa 4 ore la iesire!!! Ne-au spus ca ei au ocolit cat au putut locurile de joaca :-))))))))))))) Si ca ne-am potrivit bine cu vizitatul: am luat-o in parti opuse:-) Ne-am pupat de regasire si de plecare. Doamne cat de repede a trecut!

Pe drum am constatat ca nu aveam trei mici cu cartofi ci 4 mici cu mustar. Patru mici maaari:-) Am halit cate unul intr-o benzinarie cu speranta ca reducem la jumate "miroasele" din masina. Si am pastrat cate unul pentru acasa. M-a ros foamea o vreme dar instinctul de mama a biruit. Masinea mergea bine, aglomeratie era, soseaua plata...conditii ideale. Am scos pompa si-am inceput sa produc lapte pentru copil cu rugamintea sa fiu anuntata daca se pune frana :-))) Inca ma rodea foamea dar nu mai aveam rabdare pentru inca un popas. Abia acasa am vazut ca rucsacul pe care-l uitase Babee "la roman" era plin cu mancare si sucuri. Imi pare rau numai de salata de vinete care a decedat prin acrire. Si imi vine sa mor de ciuda ca a trecut timpul atata de repede!

 < copiii atasati acestei intilniri :-)

Eroii acestei intalniri au fost (citez pe Alina care-a ajuns la timp:D):

"Adela cu bb Julia si sotul (Elvetia), Alina cu bb Marie si sotul (Germania), Ariadna cu Mihai si sotul (Germania) , Babee cu bb Philip si sotul (Austria), Camelia cu bb Teodora si sotul (Germania), Cristina cu bb Andra, bb Patrick si sotul (Germania), Lauraa cu bb Lara si sotul (Germania), Milenadinu cu bb Thomas si sotul (Elvetia), Mirakluker cu bb David si sotul (Elvetia), Papadioara cu bb Catrina si sotul (Germania)".

Autor: Papadie - moderator www.desprecopii.com (titlu original : La Konstanz, la Konstanz unde fac micii crant-crant)

Mai cititi pe www.desprecopii.com

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️

Subiecte tratate:

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ce sentimente ti-a produs acest articol?

Ultimile 5 comentarii

  1. alexandru
    alexandrutrimis la 11/12/2012

    as dori si eu un nr de telefon de la acest restaurant romanesc din kostanz unde au avut loc aceste intalniri cu copii rog seriozitate pot fii contactat la nr 0729569803 sau adr mail alexchitu72@yahoo.com o zi buna

    Raspunde la acest comentariu
  2. pop  leonuta
    pop leonutatrimis la 26/4/2010

    buna seara am o sora in germania a locuit in deva si am inca una in hunedoara si nu le cunosc eu sint cea mai mica dintre toti nu stiu in ce oras in germania este se numeste uta si mai avem una in comuna teaca judetul bistrita nasaud as vrea sa la cunosc eu locuiesc in lupeni judetul hunedoara daca auziti de uta care a locuit in deva va rog anuntatima va las aidiu meu de pe net popvictor21 .

    Raspunde la acest comentariu
  3. anita
    anitatrimis la 23/1/2005

    ma numesc anita si locuiesc in elvetia.as vrea sa stiu si eu despre intalnirea la bodensee!am un baietel de 11 luni si ne-ar place foarte mult sa venim la aceasta intalnire!multumim

    Raspunde la acest comentariu
  4. Nicoleta Marin
    Nicoleta Marintrimis la 14/10/2004

    Super ideea unei intalniri intre romani (romance) Ausländere. Momentan sunt in Oldenburg (bursa Erasmus), la o aruncatura de bat, in Germania si tare as vrea sa mai aflu si eu cand mai au loc astfel de intalniri, chiar daca nu am un bb (inca...). Si poate pana atunci ma ajuta si pe mine cineva sa-mi conving viitorul sot sa vina si el sa munceasca aici, ca oricum cand o sa ne intoarcem in Romania o sa murim de foame si tot la mila parintilor o sa stam. E? Poate are cineva experienta in asa chestii... Multam fain!...si bb frumosi si sanatosi!

    Raspunde la acest comentariu
  5. Tirnovan Oana
    Tirnovan Oanatrimis la 12/10/2004

    Salut.Toate sunteti romance sau eventual sotii? A fost usor pt. voi sa va intalniti pt. ca erati din tari apropiate Germania,Austria,Elvetia.Din Romania nu era nimeni.E prea mare distanta. Cum v-ati imprietenit?Prin net sau va cunosteati inainte? Astept raspuns,Oana (Suceava).

    Raspunde la acest comentariu

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publică (ramâi anonim) dar completarea corectă este necesară pentru aprobarea rapidă a mesajului, și mai ales în cazul în care aștepți răspuns. | Toate câmpurile trebuie completate!

Mesajul tău este o întrebare la care aștepți răspuns?

DA (este întrebare)
NU (nu este întrebare)


Cod:

Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII