5 Secrete ale disciplinării pozitive care îți vor face viața de părinte mai ușoară
Disciplina pozitivă este un concept care a câștigat tot mai mult teren în rândul părinților dornici să construiască relații sănătoase cu copiii lor, evitând metodele tradiționale bazate pe pedeapsă și autoritate strictă.
În randurile următoare - vom explora 5 secrete ale disciplinării pozitive care nu numai că îți vor face viața de părinte mai ușoară, dar vor contribui și la dezvoltarea armonioasă a copilului tău.
1. Comunicarea deschisă și empatică
Disciplina pozitivă începe cu o comunicare deschisă și empatică. Este esențial să îți exprimi așteptările și regulile într-un mod clar și să îi oferi copilului tău oportunitatea de a-și exprima sentimentele și gândurile. Studiile (1) arată că acei copiii care se simt ascultați și înțeleși sunt mai predispuși să coopereze.
Exemplu de situație:
Dacă copilul tău refuză să împartă jucăriile cu ceilalți copii, poți spune: "Înțeleg că îți place foarte mult acea jucărie. Cum crezi că te-ai simți dacă ai fi în locul celuilalt copil care nu a avut ocazia să se joace cu ea?"
2. Stabilirea unor limite clare
Disciplina pozitivă implică stabilirea unor limite clare și coerente, dar fără a recurge la pedepse severe. Conform studiilor (2) copiii beneficiază de la stabilirea unor reguli consistente, care le oferă un cadru de siguranță și înțelegere a așteptărilor.
Exemplu de situație:
Dacă regulile includ ora de culcare, poți explica: "Este important să avem o rutină de culcare pentru a ne odihni și pentru a ne simți bine a doua zi. Ce crezi că ar trebui să facem pentru a ne pregăti pentru somn?"
Strategii eficiente pentru părinți în disciplinarea pozitivă a copiilor
3. Încurajarea comportamentelor pozitive
În loc să te concentrezi pe comportamentele negative, disciplina pozitivă pune accentul pe încurajarea comportamentelor pozitive. Copiii reacționează mai bine la elogii și încurajări decât la critici și pedepse, conform specialiștilor (3).
Exemplu de situație:
Dacă copilul tău împarte jucăriile cu ceilalți, îi poți spune: "Ce alegere minunată ai făcut! Ești un prieten grijuliu și generos. Cum te simți acum?"
Ad-Extra3:
4. Implicarea copilului în găsirea soluțiilor
O altă componentă importantă a disciplinei pozitive este implicarea copilului în găsirea soluțiilor la problemele sau conflictele care apar. Studiile (4) arată că această implicare îi ajută pe copii să învețe să își asume responsabilitatea pentru acțiunile lor și să dezvolte abilități de rezolvare a problemelor.
Exemplu de situație:
Dacă există un conflict între copii, poți interveni astfel: "Cum crezi că am putea rezolva această situație astfel încât toți să fie fericiți? Ai vreo sugestie?"
5. Modelarea comportamentului dorit
Un alt secret al disciplinei pozitive constă în modelarea comportamentului dorit. Copiii sunt sensibili la comportamentul adulților din jurul lor, iar studiile (5) indică faptul că au tendința să reproducă comportamentul pe care îl văd. Prin urmare, este esențial ca părinții să fie modele ale valorilor și comportamentelor pe care doresc să le încurajeze la copii.
Exemplu de situație:
Dacă vrei ca copilul să învețe să împartă, poți să-i arăți cum împarți și tu lucrurile tale cu ceilalți. "Uite, și eu îmi împart prăjitura cu tine. E un sentiment minunat să împarți cu cei dragi!"
Disciplina pozitivă nu este doar o metodă de gestionare a comportamentului copilului, ci și o modalitate de a construi relații sănătoase și de a dezvolta abilități sociale esențiale. Prin aplicarea acestor secrete, vei descoperi că viața ta de părinte devine mai ușoară și mai plină de conexiuni pozitive cu copilul tău.
Despre parentingul pozitiv, mai citeste:
7 dovezi ca dai o educatie buna copilului tau, deci practici un parenting corect
Parentingul pozitiv: ce este si de este mai bun decat parentingul traditional
Nu mai tipa! Fii o mamica ZEN!
Replici pe care nu ar trebui sa le spui niciodata copilului tau
Va asteptam pe forumul special: PARENTING - sau despre meseria de parinte
autor: Milena Sadova, Redactor Principal Desprecopii.com
Milena este si psihoterateut sistemic cuplu și familie, copii, adolescenți.
Desprecopii.com - toate drepturile rezervate (c)2024
Referințe:
(1) Barnett, M. A., Gustafsson, H., Deng, M., Mills-Koonce, W. R., & Cox, M. J. (2012). "Parenting and children's mental health: An overview of research and its policy implications." Australian & New Zealand Journal of Psychiatry, 46(10), 819-827.
(2) Sanders, M. R., & Mazzucchelli, T. G. (2013). "The promotion of self-regulation through parenting interventions." Clinical Child and Family Psychology Review, 16(1), 1-17.
(3) Gershoff, E. T., & Grogan-Kaylor, A. (2016). "Spanking and child outcomes: Old controversies and new meta-analyses." Journal of Family Psychology, 30(4), 453-469.
(4) Durrant, J. E. (2008). "Physical punishment, culture, and rights: Current issues for professionals." Journal of Developmental & Behavioral Pediatrics, 29(1), 55-66.
(5) Bandura, A. (1977). "Social Learning Theory." Prentice-Hall.
Ad-Extra3:
Ce sentimente ti-a produs acest articol?
Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII