Ziua in care mi-am dezactivat contul de Facebook

Ziua in care mi-am dezactivat contul de Facebook

Ziua in care mi-am dezactivat contul de Facebook

Ziua in care mi-am dezactivat contul de Facebook ...a fost o zi de bun augur. Cloceam de mult ideea, începuse demult să mă agaseze lumea virtuală în care intram atât de des și stăteam atât de mult încât e mai corect să spun că lumea reală e cea în care mai intram, uneori. Sau oricum, senzația era aceeași.

in acest articol veti citi mai multe despre:
2017 - Fără Facebook. Ceea ce am și făcut
Mă numesc Nana și am fost un Facebook addict
De ce am zis stop joc, totuși?
No shit, am răspuns pe aceeași limbă
De ce am rupt relatia cu facebook?

2017 - Fără Facebook

S-a întâmplat la sfârșitul anului, după ce mi-am luat conștiincios porția de brazi de Crăciun și poze din care curgea fericire domestică, arome de cozonac și da, o mare doză de ipocrizie. Și pentru că n-am mai prins anul nou conectată la urările cu ”fie ca” și la pozele cu pahare de șampanie am zis uite, ăsta e un bun moment să-ți trasezi o hotărâre pentru 2017. Fără Facebook. Ceea ce am și făcut.

Mă numesc Nana și am fost un Facebook addict

Nu vreau să mint și să spun că nu mi-a lipsit - și îmi lipsește uneori, în continuare, în doze mici. Probabil că așa fac și fumătorii care se lasă de țigări – mai urmăresc cu nasul în aer un damf de țigară venit de aiurea, ca niște câini hămesiți. Și nu neg că n-aș mai lua un mic joint uneori – numai să văd dacă se mai ceartă haterii pe grupurile publice. Dar, per ansamblu, iată, mă numesc Nana și am fost un Facebook addict. Not anymore.

De ce am zis stop joc, totuși?

Pentru că am avut la un moment dat senzația aproape fizică de prăbușire. Am simțit că mă scufund literalmente printre poze, postări, statusuri, reclame, clipuri, commenturi, likeuri. A devenit o adicție în toată puterea cuvântului – în orice moment liber, mâna îmi pornea inconștient și involuntar pe ecranul telefonului scrolling down (oare de ce nu există încă o expresie românească consacrată pentru asta?!) fără să mă uit cu adevărat. Uitându-mă în gol doar, în hăul virtual. Pierzându-mă acolo nu un minut, ci zeci de minute.

Și m-am enervat rău atunci, pentru că orice lucru care mă domină sfârșește prin a mă irita la culme. Deactivate now, am zis, evitând să pun botu’ la chemările disperate și lacrimogene ale FB: ”Nana, nu pleca!” ”x” will miss you, ”y” will miss you too.

Ad-Extra3:

No shit, am răspuns pe aceeași limbă

X? X care, când mă întâlnește pe stradă, face eforturi de memorie să-și aducă aminte de unde mă cunoaște? Y, pe care nu l-am văzut niciodată la față? Serios? Ăia câțiva care chiar îmi vor simți lipsa știu exact cum să dea de mine.

De ce am rupt relatia cu facebook?

După ce am zis bye-bye, am făcut în mintea mea o recapitulare a motivelor care m-au determinat să rup relația într-un mod atât de dramatic.

1. Am zis...

Activitate mai mâncătoare de timp decât facebookul nu am mai văzut de dinainte ca Pro TV să întrerupă difuzarea serialului ”Tânar și neliniștit”. Acum judecând lucrurile, cele două chiar au câteva lucruri în comun – în ambele, nimic din ce e aparent nu e și real. Ambele sunt medii care permit ca toată lumea să se cupleze cu toată lumea. Și ambele sunt interminabile. Poți să scroll down (deci cum îi zice?) la infinit. Vei vedea aceleași povești, aceleași poze cu pisici, aceleași eterne citate stil Poptămaș. Dacă nu știi cine-i Poptămaș, ori n-ai cont de facebook, ori ți l-ai făcut ieri.

2. Ipocrizia

Am zis-o și pe asta? Nu poți spune ce simți, prietene, pe ce lume trăiești? Cum să zici că te-i îngrășat trei kile iarna asta, că ți s-a terminat salariul înainte de jumatea lunii, că te-ai certat cu șeful sau că te paște o astenie de primăvară ce te face antisocială și ursuză. Nu interesează pe nimeni. Pune și tu poze cu ghiocei, sharuiește posturi cu mesaje inspiraționale, zi ”bună dimineața, haideți la o cafea” respectiv ”noapte bună, vă pupik pe botik” și să vedeți ce populari veți deveni.

3. Dezamăgirea

Am trăit-o și pe asta, în diferite ipostaze. Unii oameni pe care-i apreciez în viața reală, pe care-i admir profesional și/sau personal mă dezamăgesc în ipostaza lor de actori facebook. Uneori, prin părerile pe care le exprimă – păreri pe care nu le comentez și nu am dreptul să le judec, că de aia sunt păreri, să fie subiective. Însă sunt păreri la care nu mă așteptam, și poate că aș fi preferat să nu le știu. Alteori fac greșeli de ortografie. Am devenit demult imună la acestea la modul general – facebookul e un spațiu unde am văzut cele mai aberante și mai ilogice ortografii și exprimări. Dar atunci când vin din partea unui om pe care îl știi și pe care îl prețuiești... iți vine să-o dai dreak’ de socializare virtuală. Vorbești direct cu omu’, că așa nu se vede cum îl scrie el pe ”vei știi”.

4. Tipologiile

O listă de prieteni, dacă mă întrebați pe mine, e ca tabelul nominal de la scara de locatari unde locuiești. Cu excepția cazului în care stai în cartierul ultrarezidențial nou-construit, unde selecția este inerentă, ai toate șansele să ai printre vecini o gamă extrem de variată de tipologii umane. Toți ți-s prieteni, clar. Că doar de aia i-ai acceptat în listă. Doar că sunt la fel de diferiți ca tanti Geta de la parter, băgătoare în seamă de profesie, care stă toată ziua la geam și răspândește bârfe și studentul de la șase care stă în chirie și lucrează de acasă online pentru o firmă de IT din Australia. La un moment dat, m-am săturat de stereotipuri. Nu mai e nevoie să văd ce postează fiecare; știu doar văzându-le numele.

A e pasionată de bucătărie. Postează zilnic rețete din bucătăria internațională și ne dă sfaturi practice și secrete gastronomice.

B e proaspăt divorțat. Melodiile de dor și jale îi inundă peretele, laolaltă cu mesaje deznădăjduite de genul ”viață crudă”, ”ce-am făcut de-am meritat asta” și altele din aceeași categorie.

C e în război declarat cu băncile. Scrie poezii cu rimă împerecheată din care reiese obida față de orânduirea cea crudă și nedreaptă care împarte lumea în bancheri și nefericiți posesori de credite.

D își iubește copiii, clar. Vezi asta din fiecare din cele zece poze pe care le postează zilnic, cu bebe la plimbare, cu bebe în parc, cu bebe ieșind din parc, cu bebe având parcul în fundal, cu bebe așteptând din nou să meargă în parc.

E este profundă și spirituală, postează mesaje de pace universală, liniște supremă, iubirea aproapelui și fericirea de a fi. Face yoga, de unde-ți pune uneori poze cu ea în poziția păsării flamingo, cursuri de terapii neconvenționale, vindecare cu apă de ploaie și, general, peretele ei e plin de Dalai Lama, flori pastelate și remedii ayurvedice pentru afecțiuni de orice natură.

F e enigmatic și profund, nu oricine poate ajunge să înțeleagă complexitatea gândirii sale. Scrie câte un status succint, eliptic de numeroase părți de vorbire, fapt probabil menit să adâncească profunzimea mesajului său. Îți aduce aminte de teoria vârfului icebergului, peretele său e plin de vârfuri din astea abstracte formate din două-trei cuvinte aruncate la întîmplare, din care doar cei inițiați ar trebui să deducă adevăruri imuabile și mistere de nepătruns. Nu știu care-or fi inițiații ăștia, singura mea reacție (nescrisă) la statusurile lui ia doar forma a trei litere: WTF???

G scrie public, însă se adresează doar unei audiențe specifice (presupun că ea și F au ceva în comun) face referiri la situații la care publicul larg nu are acces și nici nu ar trebui să aibă. E un fel de spălare virtuală a rufelor în public în genul ”Nici o faptă nu rămâne nepedepsită. Cine se simte să reacționeze. Sau cine se simte ăla e”, cam așa ceva. Se victimizează public, pentru că ce folos ar avea dacă ar face-o în particular? Cine i-ar mai da fețe plângăcioase în semn de solidaritate? Cine-ar mai bătea-o pe umăr prin comentarii gen ”așa e oamenii, răi cu sufletele bune”?

H spamează cumplit, de la concursuri imbecile cu ”partikip”, tag-uri în tot felul de proiecte dubioase până la anunțuri așa-zis umanitare cu poze grotești cu copii mutilați, ”semnează petiția de formare a comisiei care să aprobe înființarea comisiei de reglementare a comisiilor”, poze drăgălașe cu pisici în borcane și aplicații de genul ”vezi cine îți va da unfriend pe facebook dacă nu încetezi”.

I este .... nu știu cine este. Mi-a cerut accept, i-am dat accept că mi se părea numele cunoscut, n-a zis nimic, n-am zis nimic, nu postează nimic. I nu va regreta niciodată că mi-am dezactivat contul. Nici eu nu-l voi regreta pe el.

Aș putea continua până la Z și dincolo de el, dar realitatea este că am și vecini normali, evident. Aceia care postează informații incitante, de bun simț, păreri argumentate, impresii, senzații. Pentru ei mi-am făcut contul, cu ei am dorit să socializez virtual și trebuie să recunosc că ăștia îmi lipsesc. Atât doar că mi-era tot mai greu spre imposibil să mă târăsc anevoios prin noroiul de reclame, posturi sponsorizate, mizerii media, situri recomandate, melodii, dulcegării, poopici pentru grăsunici (n-am găsit altă rimă), selfie-uri, poptămași, politichii, mondenități, agramaticalități (ăsta e citat, da?) pentru a găsi și mă bucura de prietenii mei adevărați. Cu ei mă văd în viața reală, așa am hotărât. Ceea ce vă doresc și vouă.

Facebook - sursa invidiilor si a nefericirilor online

Nimeni nu isi face cont pe Facebook din dorinta de a fi nefericit si de a se insingura, ci dimpotriva, dincolo de moda care bantuie in ultima vreme prin toate categoriile sociale si prin toate categoriile de varsta, celebra retea de socializare pare sa se numere printre metodele alese ca solutie salvatoare de fiintele care simt nevoia de a socializa. Dar ne face Facebookul mai fericiti sau ne izoleaza de fapt de lumea reala? - citeste mai departe

 Nana mai spune:

Ce am aflat in ziua in care am implinit 40 de ani
Vreau timp de pierdut ...
Cura de slabire dupa o perioada de plin dezmat culinar
Unde au disparut idolii muzicali?
Epilatul brazilian - o alta prima nastere!
Memorii afective: sau de ce prefer placintele poale-n brau ale bunicii - langustei din restaurantul parizian


Autor: Nana01
redactor invitat la Desprecopii

Toate drepturile rezervate ©  Desprecopii.com 2017

Ad-Extra3:

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ce sentimente ti-a produs acest articol?

Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publică (ramâi anonim) dar completarea corectă este necesară pentru aprobarea rapidă a mesajului, și mai ales în cazul în care aștepți răspuns. | Toate câmpurile trebuie completate!

Mesajul tău este o întrebare la care aștepți răspuns?

DA (este întrebare)
NU (nu este întrebare)


Cod:

Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII