Alte link-uri
|
inapoi la pagina principala >>> aici este jurnalul lui Andrei pina la 2 anisori 21 Martie, 2001 - 1 AN Azi e ziua lui Andrei. La multi ani si numai zile fericite! Incredibil - a trecut un an de cind Andy a intrat in viata noastra. Reaminintindu-mi ziua nasterii - mi-aduc aminte mai ales emotia pe care am trait-o cind am intrat toti trei in casa. Era asa de micut si fragil, tacut, mirosea a minune iar ochisorii luceau incredibil. Probabil ca atunci, in acea zi eram prea emotionata de miracolul nasterii si nu realizam ce schimbare imensa va aduce in viata noastra venirea lui Andrei. Nu - nu a fost un an usor dar pot spune ca a fost plin de fericirea de a-l vedea cum creste, cum ne zimbeste, cum se bucura cind ne vede. Omuletul Andy a invatat sa ofere dragoste si sa se bucure de dragostea coplesitoare a parintilor si celor apropiati care il iubesc. Ieri am inceput deja sa decoram living-ul cu tot felul de ghirlande si baloane. Bineinteles ca vom sarbatori asta seara si vom pregati tortuletul cu 1 lumanare. Vom bea si sampanie - evident - si ne vom minuna iar de fericire. Andy cred ca intelege destul de putin din vinzoleala din casa insa observa probabil minunatia de ghirlande si baloane pe care le-ar trage cu minuta in orice moment. In loc de echinoctiu de primavara - a nins puternic aici in Haga si ma gindesc ca de fapt toata caldura primaverii s-a refugiat in sufletele noastre.
5 Martie, 2001 - 11 luni si doua saptamani Prinsa in virtejul timpului, imi gasesc destul de greu timp sa mai completez in Jurnalui lui Andy. Ce s-a mai intimplat intre timp? Acum 2 zile au venit in vizita de o luna bunicii de la Bucuresti. Sint asadar linistita stiind ca pe timpul serviciului, Andy e in miini foarte bune si atente. Experienta cu baby-sitter-ul a fost destul de complicata si imprevizibila. Deseori, ma suna dimineata sa imi comunice ca nu poate veni in acea zi...La servici am ramas mult cu lucrarile in urma si acum pot in sfirsit sa recuperez (sper!) zilele in care am stat acasa cu Andy. Cred ca intre timp Andy s-a apropiat de 9 kg - destul de putin comparativ cu alti colegi de varsta. Portia de lapte de noapte si-a eliminat-o singur - pur si simplu nu vrea sa mai primeasca lapte din biberon - ...probabil ca se considera prea mare pentru asta... Desi inca de la inceput Andy a dormit foarte bine noaptea - acum - probabil - trece printr-o perioada de vise intense asa ca se scoala plingind cam de 2 ori pe noapte. Singurul lucru care il calmeaza instantaneu este sa fie adus in pat intre mama si tata... 12 Februarie 2001 - 10 luni si trei saptamani Pe 7 ianuarie - Andy a trait prima zi de cresa. Nu a fost o experienta reusita si ...dupa plinsete dramatice, planul nostru de a-l 'inrola' la cresa a dat faliment. Prezenta si plinsul lui a reusit insa sa dea peste cap tot programul celorlalti copii care nu puteau dormi de plinsul lui... Am mers cu el doua zile la cresa sa il ajut sa se acomodeze si sa vad cum decurg lucrurile. Cred ca m-a descurajat insa faptul ca am vazut cu ochii mei cum erau lasati ceilalti copii sa plinga si cum nu li se dadea atentie. Mi-am imaginat ca exact acelasi tratament ar fi aplicat si lui Andy...De fapt - practic vorbind - cele doua educatoare nu aveau cum sa aiba grija de 6 copii in acelasi timp. In aceasi masura m-a descurajat faptul ca respectiva cresa se afla in Delft si ideea ca in fiecare dimineata Andy ar fi fost pe autostrada nu mi-a dat liniste. Dupa indelungi cautari nu reusisem sa gasim loc decit la o cresa particulara in Delft - la 15 minute pe autostrada de orasul nostru - Zoetermeer. Cu planul daramat - am trecut ofensiv la gasirea unei altenative. Am gasit un baby-sitter care vine la 8.30 dimineata si pleaca la 17.30. E filipineza si se pare ca Andy s-a acomodat cu ea destul de repede. Probabil in urma celor 2 zile de cresa - Andy a contactat un virus si a facut o infectie in git de mai mare frumusetea...Trei zile au fost un adevarat cosmar pentru noi pentru ca febra lui ajungea uneori pina la 40.6 si nu putea sa doarma din cauza durerii in git si a febrei. Probabil ca l-am stresat pe medicul familiei - un olandez tipic care ne explica (in zadar) ca nu trebuie sa ne panicam in halul asta si ca trebuie sa lasam febra sa isi indeplineasca rostul - acela de lupta impotriva virusului. Dupa ce l-au vazut 3 medici si dupa ce ne-au asigurat ca nu e decit o viroza - am asteptat insanatosirea. Dupa 3 zile si-a reca patat pofta de mincare si voiciunea. Cu ocazia asta - am revazut si retrait un conflict intre pediatria romaneasca si cea vestica. Desi generatia nostra - acum parinti - am crescut cu sute de injectii de penicilina in fundul nostru - aici, in vest luarea antibioticelor este foarte strict monitorizata. De fapt - la sugestia mea daca nu ar trebui sa primeasca antibiotice - medicii olandezi mi-au replicat foarte dur: In nici un caz! Explicatia lor a fost clara: banalul 'rosu in git' este produsul unui virus iar antibioticele sint efective doar impotriva bacteriilor! Alaturi de acest fapt - voi mai adauga ceva: chair de Craciun, Andy a mai facut o repriza de rosu in git la Campulung Moldovenesc. A venit medicul familiei, l-a controlat, s-a uitat in git - si a decis: Antibiotice. Ce puteam sa fac decit sa le cumpar rapid si sa i le dau... Ma rog - cam asta ar fi dilema mea pedriatica la ora actuala... 1 Februarie 2001 - 10 luni Ne-am intors din Romania pe 6 ianuarie dupa o vacanta binemeritata insa destul de obositoare. A fost prima calatorie a lui Andy intr-o lume de care, cu siguranta, se va simti atasat sufleteste mai tirziu, dar care - mai mult ca sigur - ii va ramane pe nedeplin inteleasa. Spun asta - pentru - ca si eu - la 7 ani de la emigrare - o inteleg tot mai putin...Pentru ca tacimul sa fie complet - calatoria a impletit 4 mijloace de transport. A inceput cu avionul: Prevazatoare - am avut grija sa cer KLM-ului o masa de baby - asa ca la servirea mesei - Andy a primit o cutie cu lapte, biscuiti, un borcanas de fructe si o babetica. Poate tot din simpatie pentru un copil, linga noi nu s-a ocupat locul si nici in fata noastra. Zborul a fost destul de 'colorat' pentru ca Andy - a urlat din rasputeri - stresindu-i pe cei de pe o raza medie de actiune. E ciudat cum - pot unele cucoane si domni - uita cum e sa ai un copil asa de mic... Mai ales conpatriotii romani ...pareau cel mai obositi de neastamparul lui Andy... Ajunsi pe Otopeni - am rasuflat usurata cind am constatat ca, in fine, carucioarele de bagaje sint gratis - ca peste tot in lume. Mi s-a parut un semn bun - la fel si faptul ca s-a eliminat faza cu autobuzul de la avion la terminal. Are si Otopeniul - ventuze care se monteaza direct la aviona acum. Ca observatii generale - nu s-a putut sa nu imi sara in ochi tipicul romanesc: O multime de femei de servici stateau de vorba proptite in maturi si teuri...in loc sa curete culoarele. Parca nicaieri nu am vazut aceste personaje atit de pregnant. Si parca nicaieri nu am vazut atit de multe. ...Ma rog - asta tine de eficienta romaneasca...Urmatorul amanunt care mi-a sarit in ochi a fost bradul de Craciun pe care 3-4 barbati il impodobeau. M-am intrebat de ce in tara padurilor (acum cam gaurite) bradul de la intrarea in tara - este de plastic si de culoare alba...cu beteala albastra...Emotia sosirii in tara natala, s-a atenuat destul de repede la coada la viza. Invaluiti de un nor gros de fum (oare noua cladire nu are aerisire???) - odata ajusi la rand - am fost instiintati ca trebuie sa platesc viza pentru Andy. Andy era inscris doar in pasaportul meu olandez insa aveam la mine si pasaportul romanesc...In plus - in pasaportul meu scrie ca numele lui e Popescu iar tatal lui e roman. Dupa o discutie lunga si argumentari de toate felurile - ofiterul de la ghiseu mi-a spus pe un ton foarte ferm ca daca nu platesc viza pentru Andy - nu ne lasa sa intram in tara. Punct. Iata deci ca un cetatean roman - Andy - nu a fost lasat sa intre in tara fara sa plateasca viza! Interesant, nu?
Partea doua - cu masina de la Otopeni pina in centrul Bucurestiului. Dupa consumarea emotiei intilnirii prima data cu Bunicul de la Bucuresti, Andy a inceput faza 2-a a calatoriei. Din masina, m-a frapat abundenta dezordonata a reclamelor, oamenii tristi din statiile de autobuze, cainii, gropile, gunoaiele. Bunicul lui Andy a ales o ruta mai putin aglomerata, prin Baneasa, prilej cu care am reusit sa ma mir de prostul gust al celor cu bani care si-au facut vile in zona, de super-megalomanismul unor super-bogati care si-au facut adevarate fortarete pazite de soldati... de aceeasi dezordine si mizerie, de atotprezentii ciini si binecunoscutele gropi, de camioane care polueaza cit 100 de tiruri si de eternul praf. Obosit dupa o asemenea calatorie, Andy si-a revenit destul de greu. Scos pentru prima oara din 'birlogul' casei, i-a fost destul de greu sa inteleaga unde e patutul lui si unde ii sint jucarioarele - desi am carat cu mine o jumatate de geanta de jucarii.
6 Decembrie 2000 - 8 luni si jumatate Andy are 4 dinti si am inceput sa ma gindesc ca va trebui sa incepem cit de curind ritualul spalatului pe dinti...Inca nu indraznesc sa ii dau in minuta bucati de piine desi la clinica pentru copii am fost sfatuita sa ii introduc piine. Acum doua saptamini am cumparat de la IKEA un scaun de bucatarie special pentru copii - mai inalt si cu curele care sa il tina relativ in siguranta...insa am realizat foarte repede ca va trebui sa mai astept citeva saptamini pina cind o sa il pot folosi cu rezultate pozitive. L-am pus nerabdatoare in scaun insa a fost atit de curios de noua sa pozitie (la inaltime) incit si-a perdut timpul studiidu-l...nici vorba de pozitie pentru mincare...Imediat ce a implinit 8 luni - am fost nerabdatoare sa ii cumpar borcanase cu mincare pentru 8 luni. Desi sint mai variate si mai (cred) mai consistente - au totusi bucati prea mari de mincare ...asa ca le trec inca o data prin taietorul electric. Mincarea lui favorita se pare ca sint macaroanele cu ham si brinza. Surpriza cea mare s-a intimplat in weekend-ul trecut...cind, a baut din pahar suc de portocale. Din ce in ce mai curios, Andy e dornic sa incerce absolut tot ce mancam sau bem noi la masa. Ieri - de exemplu - a mincat cu placere vreo 10 linguri de supa de rosii. Andy si.. mai mult noi ...ne pregatim pentru concediul de Craciun din Romania. Primul zbor deci pentru Andy care se va petrece pe 12 decembrie. Dupa ce bunicii de la Bucuresti vor vedea cu ochii lor ce nepotel scump au ...vom trece la partea a doua a calatoriei...spre Campulung Moldovenesc. Cu siguranta, a sosit timpul si pentru Andy sa incerce din nelipsitele sarmalute...Am destule emotii totusi...Va fi destul de inedit pentru Andy: zborul, trenul de noapte spre Bucovina, gerul din munti, fete necunoscute, lipsa patutului si jucarioarelor preferate...plus tot felul de mirosuri noi, tot felul de matusi/vecine stirbe si toata babilonia romaneasca...
21 Noiembrie 2000 - 8 luni Ura 8 luni si 8 kg si 80 de grame! Primul dintisor de sus sta sa iasa si se vede o bobita alba in gingie desi nu a trecut de ea. Andy e din ce mai pus pe sotii. Un zimbet larg si niste ochi foarte expresivi care par ca zimbesc tot timpul, par a-i defini primele trasaturi de personalitate. Mai mult ca sigur ca toti copilasii de 8 luni sint veseli insa trebuie sa recunosc ca Andy e un adevarat fericit si e tot mai pus pe pozne. Sint fermecata de ochii lui mari, imens de albastri ? si de genele-i negre, lungi si rasucite frumos mostenite de la taica-su. La fel as putea spune despre neastimparul cu care vrea sa atinga abosult tot ce il inconjoara si tot ce ii intra intr-o raza de actiune pe care e tot mai dornic sa o largeasca. Luat in brate, se indoaie in toate partile ca un arc, ar vrea sa se uite la diferite obiecte in acelasi timp si de multe ori isi puncteaza curiozitatea cu cite un capusor in nasul meu? Daca pina mai cu icnteva saptamini in urma ma puteam lauda ca nu am probleme cu somnul lui ? acum e timpul sa dau la iveala faptul ca am ajuns intr-o noua faza?Acel copilas cuminte care odata pus in patut, trasa jucaria muzicala si inchisa usa adormea fara nici un sunet in 5 minute?.nu mai e subiect de actualitate?Ei ? ca dovada a faptului ca de fapt stia sa plinga foarte bine, odata pus la somn, mai ales seara, izbucneste intr-un plins de-a dreptul vulcanic. Plins cu tot tacimul ?cu lacrimi de crocodil! Care mama poate sta impasiva la un asemea plins? Chiar daca sfaturile "babesti" concluzioneaza: "Lasa?l sa urle"? nu prea pot sa fac asta. Rezultatul este ca dupa ce stau 2-3 minute dupa usa, intru si il iau in brate spre satisfactia lui totala. Urmeaza o alta repriza de joaca, de veselie, primeste tot felul de obiecte in mina si dupa alte 15 minute filmul se repeta?.asa ca ora de culcare a fost impinsa de la 9 la 10, 10.30 cind de obicei e atit de obosit incit, plictisit de cele 4-5 episoade de plins si joaca ? e ?blazat si adoarme de oboseala. Cam asta e experienta momentului? Chiar si asa, nimic insa nu poate egala fericirea de fiecare zi, placerea mea de a-l simti in brate, strins lipit de corpul meu?intr-o atingere tandra pe care doar o mama o poate simti.
8 Noiembrie 2000 - 7 luni si jumatate Echipat cu doi dintisori in fata, unul mai mare si altul abia rasarit ca o ciupercuta dupa o ploaie buna, Andy e tot mai nerabdator sa ne povesteasca... in felul lui peripetiile prin care a trecut in timpul zilei. Evenimentele esentiale ale zilei sint cele doua plimbari in carucior - prin care ia legatura cu lumea care incepe dincolo de usa casei. A invatat cum face "bibiul" si de acea - daca este intrebat - incepe sa turuie din gurita ca un motoras, scuipind si udind de saliva bluzita in care este imbracat. Pare de neoprit cind "povesteste" despre 'bibiurile" pe care le vede de-a lungul plimbarilor din timpul zilei... asa incit trebuie de multe ori sa ii distragem atentia cu altceva. Un alt obiect care ii captiveaza atentia si imaginatia sint sursele de lumina - pe care le stie sub denumierea de 'lampa' Asadar - "ampa" in sus si "ampa" in jos - ca sa nu mai vorbim de surpriza imensa pe care i-o provoaca atingerea vreunei "ampe" De notat ca in baita, e tot mai relaxat si a inceput de fapt sa se bucure si sa rida in timp de e spalat ca un pasa. In cadita - are aceasi prietena 'de suflet' - ratusca galbena, pe care o suge si o trinteste in apa cu aceeasi placere. Din ce in mai atasat de fiintele lui apropiate - mama si tata, deseori incepe sa planga (cu lacrimi!) daca este lasat in patut si la fel de brusc se oreste si incepe sa rada (in hohote!) daca de dupa patut isi face aparitia vreunul din ei...Un fel de joaca de-a Risul-Plinsul...pe care numai copii stiu sa il joace. 26 Octombrie 2000 - 7 luni si 1 saptamana Exact la sapte luni si o zi, Andrei a spus ma-ma. Aseara am observat ca are primul dintisor a iesit cit o bobita alba din gingie. E tot mai vorbaret si isi arata personalitatea tot mai hotarit. Incepe sa vocifereze foarte tare si ma mir cum de nu raguseste dupa atita cearta! Pe comoda pe care se desfasoara ritualul schimbatului - situatia a inceput sa scape de sub control. Cind da din picioruse (totdeauna) trebuie sa ma asigur ca nu atinge nimic - altfel zboara cam tot ce se afla pe acolo. Impinge si cu minutele si vrea sa apuce cutia cu batistute-de-fundulet. Aseara a obiectat pentru prima oara cind l-am pus la culcare in patutul lui. A inceput sa planga si vroia neaparat in brate. Din ceea ce spun expertii am tras concluzia ca pe la sapte luni incepe sa se manifeste frica de a sta singur.
16 Octombrie 2000 - 6 luni si 4 saptamini Nostalgica in miezul toamnei... Zilele trecute am incercat sa fac loc la noi hainute in dulapiorul lui Andy. Trebuie sa recunosc ca s-au adunat destul de multe. Am ajuns asadar sa "pensionez" multe din hainutele preferate pentru ca au ramas mici. S-a terminat cu marimea 62-68. Marimea 74 e stapina desi nu stiu pentru cit timp - pare destul de fixa. Acum o saptamina am fost din nou la control medical pentru a vedea cum se dezvolta. Din fericire - nu a fost rindul niciunui vaccin! Desi il vad micut si fragil - a ajuns totusi la 7,510 kg si la 67 de cm. Cred ca momentul cind se va tine de barele de la patut si box nu e departe. E foarte fericit cind e sustinut sa stea in picioruse. Intre timp am abandonat primul carucior in schimbul atuia. Experienta ne-a aratat ca acele carucioare pe 3 roti ? destul de moderne si dragute de altfel ? nu sint chiar asa de practice pe cit am fi dorit. Pentru pozitia <in fundulet> ? spatiul era incomod si rigid si in plus manevrarea (intoarcerea, locul imens ocupat in portbagajul masinii) ne-a facut sa trecem la actiuni concrete. Am cumparat asadar un Chicco care care rotile mici iar cele din fata sint foarte mobile. In plus interiorul este moale si confortabil ? iar spatarul are 3 pozitii ? de la culcat complet pina la sezutul in fundulet. Intre timp s-a acomodat si Andy cu el ? mai ales ca l-am luat de citeva ori in oras si s-a obisnuit cu noua panorama care i se deschide in fata ochilor. Ei da - a inceput si vremea vorbelor. Stimulat de continua trancaneala din jurul lui, Andy s-a pus si el pe vorbe. La inceput ne-a surprins cu un fel de pa-pa-iala din gurita, fara glas - acum este foarte clar in a spune pa-pa si din cind in cind chair si cite un da-da. Pe plan afectiv - o alta noutate. Este tot mai atasat de mine - de mama. Cind il tin in brate este vizibil fericit si de multe ori - se opreste din joaca din box si incepe sa planga cind ma simte prin preajma - Stie el bine ca aterizeaza sigur in brate atunci! As putea spune ca perioda escrocheriilor sentimentale a inceput... In baita e tot mai relaxat si isi permite chiar sa acorde atentie unei ratuste pe care o suge cu infrigurare. Suzeta nu a ramas decit un obiect la care se uita din cind cu curiozitate. Cel mai fericit este sa poata primi din cind in cind - sub atentie maxima - capatul de la un pix in gura. Din pacate - fiecare portie de ris in hohote - se plateste cu o portie interminabila de sughit. Raspunsul la asta este de obicei o portie de suc de portocale - la care a inceput sa se strimbe din ce in ce mai putin dramatic.
3 Octombrie 2000 - 6 luni si 2 saptamini Noutatea cea mare este ca, satul de privit lumea de pe spate, de pe burta si din fundulet, a inceput o noua provocare. Exact ca un erou antic, lumea i se asterne la picioare...in timpul celor citeva minute in care sta foarte curajos pe propriile-i forte. Aproape ca ne-a luat si pe noi nepregatiti cu noua lui descoperire. Parca nici nu realizasem ce picioruse puternice are si ce forta detine in ele. Cert este ca sprijinit de sub brate - poate sta minute intregi in picioare - intr-o veselie extrema, dornic de a privi toate amanuntele din jur. A inceput sa fie destul de neincapator in cadita de baie insa nu putem decit sa mai asteptam pina cind va sta mai sigur pe el in fundulet. La capitolul asta mai are nevoie de stabilitate desi a facut si aici progrese si parca nu mai cade pe o parte sau in fata atit de usor. Din punctul de vedere al mancarii - i-am introdus usurel si carnita in masa de prinz. De fapt cumpar borcanase care au mancarea gata preparata. Am inceput cu carnea de pui si chiar cu galbenus de ou si branza si ham. In orice caz este foarte incintat sa manince din lingurita si a inceput sa faca unele nazuri la laptele din biberon - mai ales la masa de la ora 5. Probabil va trebui sa i-o trasfom in gris cu lapte. Cu tarcul din sugragerie s-a obisnuit si isi cunoaste jucariile de acolo. Cu ceva timp in urma i-am montat acolo o jucarie in forma de fluture care are doua butoane care odata apasate se aprind beculete si pornesc diverse melodii. Acum si le butoneaza singur si le manevreaza ca pe un pupitru de comanda. Intre timp s-a incheiat si Olimpiada de la Sydney - odata cu care am remarcat in Andrei un potential televizoman ca si taica-su. Seara, nu scapa ocazia de a privi foarte atent printre gratii spre televizor - spre disperarea mea. Cu multa bucurie am urmarit echipa Romaniei si ne-am bucurat de cele 11 medalii de aur. A fost deci bucurie insa si multe controverse. Va fi greu sa ii explic lui Andy - peste ani - despre modul brutal in care celei mai bune sportive a lumiii (o romanca desigur) i-a fost luata medalia de aur inapoi doar pentru ca a luat niste pastile de raceala prescrise de medicul echipei. Hm ... e ciudat insa trebuie sa accept ca peste ani - pe Andrei il va interesa totusi mai mult echipa Olandei...Cu siguranta insa va trage insa cu coada ochiului si la destinul Romaniei...Si pentru ca veni vorba, duminica se va desfasura un proiect ambitios de-al nostru. Florin si un prieten au pus la cale un turneu de tenis al Romanilor din Olanda la care si-au anuntat participarea 20 de "tenismeni" vreo 10 biliardisiti si inca vreo 10 privitori.
21 Septembrie 2000 - 6 luni Azi, Andy a implinit jumatate din primul anisor de viata. Maninca foarte bine - a ajuns la 4 mese de lapte pe zi plus legume la borcanas - la amiaza si fructe cu biscuiti pe care i le fac seara. Am cumparat deja lapte pentru copiii de peste 6 luni si am studiat etichetele celor doua feluri de lapte, constatind ca cel pentru copii de peste 6 luni este mult mai bogat in fier si in calorii. Asta si pentru ca a devenit mult mai activ si plin de initiative. Acum citeva zile am inceput sa ii dam cite un iaurtel pentru copiii de peste 6 luni - Danone. Ii place foarte mult asadar a devenit desertul dupa portia de legume. Cu citeva zile in urma, s-a intors pentru prima oara de pe spate pe burtica in timp ce in urma cu alte zile s-a intors fara ajutor de pe burtica pe spate. Asadar intra si el in patroanele copiilor de 6 luni. Pe planul emotiilor, trebuie sa recunosc ca nimic in lume nu egaleaza fericirea pe care o simt cind imi zimbeste cu un entuziasm furtunos cind vin acasa seara, de la servici. Bate emotionat din picioruse si uneori zimbetul e atit de pasional incit ride in hohote. Are deja o mutrisoara de baietel obraznicut si incept sa ma gindesc cu neliniste la zilele cind va face primele ture prin casa. E absolut interesat de orice element al casei - din brate - intinzind minutele pentru a-l atinge. Ma ingrozesc cind ma gindesc ca va trebui sa facem modificari in casa astfel incit tentatiile sa fie cit mai greu accesibile - de la televizor, la carti pe rafturi, la aparatele din bucatarie si cu toate butoanele lor plasate la nivele destul de joase. Bunica de la Bucuresti a plecat simbata trecuta si a venit o matusa de-a lui Florin din Bucuresti. Este foarte atenta cu Andy - asa ca pot pleca linistita dimineata la servici. Intre timp se desfasoara si Olimpiada de la Sydney pe care o urmarim cu emotie si ne bucuram de fiecare data Romania ia cite o medalie. Astazi - de ziua lui Andy - am avut o surpriza deosebita. Gimnastele noastre au 'maturat' toate cele trei medalii - aur, argint si bronz! Cu adevarat ceva deosebit asta dupa ce in urma cu 2 zile - la concursul pe echipe au luat din nou aur. Evident ca m-am mindrit si eu la servici cu asta - anuntindu-mi colegii de eveniment. Apoi, pentru a-l sarbatori pe Andy - am servit colegii cu bomboane de ciocolata in forma de arici. Dulci dulci ca el...
7 Septembrie 2000 - 24 saptamini Botezul deci... Duminica 3 septembrie, Andy a fost botezat. Ne-am dorit - si cred ca am reusit - sa facem din acest eveniment un gest lipsit de fandoseli si zorzoane. Adica sa il facem doar pentru ceea ce reprezinta si nu in tiparul tipic romanesc care de multe ori pune fala si placerea altora - inaintea semnificatiei... Asadar nu am chemat pe nimeni in afara de noi: parintii, de bunica musafira din Romania - si un nas: fratele meu Adi. Aflat la prima experienta de acest fel, Adi a fost plin de emotii si la sfirsitul celor 2 ore nu s-a sfiit sa recunoasca ca nu e usor sa tii o ora in brate o mogildeata activa de 7 kg care da mereu din picioare si e iritata de vocea baritonala a parintelui Dura. Neputind sa intervin pe parcurs, am stat pe margine si am suportat plinsul lui Andy caruia nu i-a placut inca de la inceput atmosfera...Ma rog, pentru cei care nu stiu, atmosfera bisericii din Voorburg - pe care comunitatea romana o inchiriaza pentru slujbele ortodoxe - aduce mai mult cu o sala de sport demodata, chiar daca e o biserica catolica la origine. Peretii sint lipsiti de picturi iar lumina razbate prin niste gemulete mici patrate, cam prafuite. Slujba a fost frumoasa si facuta cu multe detalii chiar daca Andy nu se oprea din plins. "Corul" a fost reprezentat ...de preoteasa. Inaintea "baitei" de botez - l-am privit cu stupoare pe popa cum a turnat o sticla de ulei comestibil in apa cazanului de arama... Nici prea calda nu era...dar in fine - aceste ritualuri bisericesti isi au si ele rostul lor. Ce sa mai zic de momentul cind l-a tuns cu o forfecuta in trei parti ale capului...Odata cu prima sa impartasanie, a gustat si o lingurita de vin rosu dintr-o lingura care ma indoiesc ca a fost sterilizata in prealabil...Dar astea sint nelinisti tipice de mama...In rest, am incercat sa prind cele mai importante momente cu aparatul foto (2 filme!) in timp ce tatal lui Andy, Florin, a avut in grija aparatul de filmat...Toate rolurile stabilite deci. Bunica a fost si ea de importanta vitala - tinind luminarea de botez. Cum ar fi fost nasul in stare sa mai tina si lumanarea in mina? Dupa botez, Andy s-a linistit considerabil. Probabil era deja obosit de toata agitatia zilei. A dormit bine toata noaptea, probabil povestind ingerasilor ce zi incarcata tocmai se sfirsise.
1 Septembrie 2000 - 23 saptamini Prima zi de toamna. In virful picioarelor, tip-til tip-til, vara a plecat. Deja s-au scurs doua anotimpuri de cind Andy nu inceteaza in a ne bucura si a aminti cit de fericiti sintem impreuna. Bunica de la Bucuresti il copleseste cu atentie si tandrete. A reinceput sa manince bine desi isi pastreza deocamdata hobby-ul de a se trezi la ora 4 dimineata fix pentru o sesiune de batut din picioare nerabdator in asteptarea unui biberon cu lapte. Ii place foarte mult toata atentia care i se da si este la fel de exaltat de fericire atunci cind este pus in fundulet - pozitie in care a devenit tot mai stabil.
21 August 2000 - 22 saptamini - 5 luni Azi Andrei a implinit 5 luni. Uneori se mai trezeste pe la 4 dimineata si maninca dar de obicei doarme linistit pina la 7 dimineata. Un adevarat noroc pe capul nostru...! E la fel de indragostit de picioruse si deseori se ciupeste de ele. In weekend i-am dat caise si piersici facute crema de un taietor electric. Tot astazi i-am cumparat un mobil pentru patut - firma Chicco. Are 5 clowni micuti - viu colorati care se invirt pe fondul unei muzicute. Din punct de vedere pedagogic cred ca prea multe jucarii l-ar coplesi insa un asemenea 'mobil' e unul din putinele lucruri care stimuleaza un copil la virsta asta. Ne gindim foarte serios sa cumparam un tarc. Sambata am vizitat o familie de romani din Delft care au un baietel foarte dulce de 7 luni - Ovidiu. Parintii lui Ovidiu mentin pe Web - Lista Romanilor in Olanda. Ovidiu avea o multime de jucarii iar diferenta de 2 luni dintre el si Andy al nostru se observa foarte bine. Se pare ca la virsta asta - chiar si fiecare saptamina este un pas inainte. Ei da - am stabilit si ziua botezului. Va fi pe 3 septembrie in Haga. Am fi vrut sa o facem mai demult insa preotul romanilor din Olanda a fost multa vreme in concediu...Hm...Dupa multe rugaminti, preotul a acceptat sa il boteze pe 3 septembrie si nu mai tirziu cind bunica de la Bucuresti ar fi fost plecata. Bineinteles ca am fost informati promt la telefon si cit trebuie sa ii platim preotului pentru asta....Business curat.... Pentru a adauga inca niste detalii tehnice: am constatat ca Andy se impaca bine cu biberoanele variabile - cu trei pozitii - de la firma Avent. Azi am mai cumparat doua. Despre suzeta nici nu poate fi vorba! O uraste pur si simplu si o arunca cit colo! O colega de servici a nascut si ea un baietel in primavara asta - e cu trei saptamini mai mic decit Andy. Intr-o zi m-am jucat cu pozele lor si cu un fragment dintr-o pictura de lui Rafael si iata ce a iesit. Cred ca il recunoasteti pe Andy!
15 August 2000 - 21 saptamini Au inceput sa apara tentatiile descoperirilor. Descoperind ca din fundulet are o cu totul alta perspectiva, au inceput vocalizarile. Nu mai ajunge sa stam de vorba si sa ii cint - acum nu se astimpara decit atunci cind il pun in fundulet. Desi are inca un echilibru instabil, priveste incintat si parca nu se satura sa priveasca in toate partile cu repeziciune, inainte de a-si pierde echilibrul si de a cadea pe o parte sau in fata. Din aceeasi pozitie pare captivat si de degetele de la picioare la care le atinge cu minutele chiar si atinci cind este culcat pe spate. A devenit un mic acrobat. Are un apetit mai redus pentru laptele de zi cu zi pentru ca in timpul mesei e atent la toate detaliile camerei si incearca sa se ridice el singur in fundulet. Cred ca sintem cu adevarat norocosi pentru ca Andy doarme de la 10 seara pina la 7 dimineata fara intrerupere. Inainte de culcare ii cint tot felul de cintecele - pe care mi le-aduc aminte din copilarie. Cam trei stiu: "In padurea cu alune", "Un elefant se legana" si "Iepuras coconas".... Simbata trecuta cind eram in oras am intrat intr-un magazin care vindea cd-uri cu muzica naturii - tot felul de sunete ale apei, pasarilor, ploii mixate pe melodii de Mozard, Bach si alti clasici. Am observat ca Andy asculta nemiscat asa ca mi-am planificat sa ii instalez linga patut niste boxe micute pentru muzica. Am citit pe Net ca muzica are un efect pozitiv asupra dezvoltarii copiilor. La fel de mult ii place masajul de dupa baita cint il dau peste tot cu ulei de copii si il masez usurel. Cred ca foarte curind va trebui sa cumparam un box pe care sa il instalam in living.
11 August 2000 - 20 saptamini Ieri i-a venit rindul unui nou vaccin. Al treilea de data asta. La doua ore dupa asta, a inceput sa plinga astfel incit pentru cel putin jumatate de ora parea de nestavilit. Cu multe lacrimi si oftaturi. Dupa ce i-am dat o lingurita de sirop de paracetamol, s-a mai linistit. Probabil durerea cea mai mare venea de la picioruse pentru ca nu le misca deloc. Noaptea a dormit insa foarte bine - de la 10 pina la 7 dimineata cind reusesc sa ii dau masa de dimineata inainte de a pleca la servici. A ajuns la 6,740 kg si 65 cm. La clinica am primit recomandarea sa ii introducem si legume pe linga borcanasul de fructe preparate special pe care il maninca pe zi. Nu sta inca fara sprijin in fundulet insa atunci cind ii pun o revista pe picioruse face eforturi mari de a se ridica in fundulet. E fascinat de foile revistei si - cu tot efortul - inainte de a cadea pe parte, incearca sa bage foile in gura. Prima data cind am rasfoit o revista in fata lui a inceput sa rida in hohote. Hm...si inca nu era despre politica romaneasca....
4 August 2000 - 19 saptamini Bunicii de la Campulung au plecat acasa. Ne e inca greu sa ne obisnuim fara ei. Casa pare dintr-o data imensa. Duminica am fost cu totii la Hoek van Holland - locul de varsare a Rinului in Marea Nordului. Ca de fiecare data, Andy e foarte vesel in masina. Odata ajunsi acolo, ne-am plimbat pe un dig si ne-am uitat la vapoarele care ieseau din portul Rotterdam si luau calea marii. Batea un vint racoros dispre mare si lui Andy nu i-a placut asta prea mult. A fost destul de nervos si nu s-a calmat decit cind a ajuns in masina. Mai nou, acum sta citeva minute in fundulet si se pare ca e incintat de noua perspectiva care i se deschide in fata. Dupa citeva minute insa isi pierde echilibrul si se rostogoleste ca un cartof. Am observat ca e absolut fermecat de reviste ale caror pagini incearca cu infrigurare sa le apuce intre degete. Absolut tot ce prinde in minuta duce imediat in gura. Gingiile ii dau de furca probabil. Din ce in ce mai atent la tot ce se intimpla in jur, dupa amiaza protesteaza cind e pus in patut. Stie ca in felul asta e adus in scaunelul lui din sufragerie si ia si el parte la discutii. Ii place muzica si in ultima saptamina a ascultat foarte des cd-ul lui Pasarea Colibri: Cintece de Bivuac. Da, da ... cu siguranta ii place sa asculte "Dragostea e o salata" si "Ceac-pac"...Uneori "cinta" si el - delectindu-ne cu tot felul de sunete exuberante si dulcele. Saptamina asta am stat cu el 3 zile acasa iar astazi soseste bunica de la Bucuresti pentru o luna si jumatate.
26 Iulie 2000 - 18 saptamini Miezul verii a trecut inclinind incetisor balanta spre toamna. Desi e doar sfirsitul lui iulie, ne-am obisnuit cu ideea ca vara aceasta nu a durat decit citeva zile. Una din acele zile numarate a fost insa duminica trecuta. Bucurosi de soare si caldura, ne-am aventurat cu totii spre plaja Marii Nordului. Andy a stat ca de fiecare data bucuros in scaunelul lui de masina, incins in curele. Parca s-ar fi pregatit de o tura cu parasuta. Odata ajunsi la plaja, cu tot cu bunici si carucior, Andy a adormit. Ne-am plimbat de-a lungul bulevardului intesat de lume si nu l-a deranjat nici zumzetul multimii, nici muzica de la terase, nici latratul ciinilor. Oricum asta a fost prima excursie a lui la malul marii. Cu siguranta insa ca in primavara ce vine o sa il vad jucindu-se in nisip la malul marii - cel mai sigur al Mediteranei. Progresele lui Andy sint tot mai evidente de la o zi la alta. Acum sta sprijinit in fundulet si iti tine foarte bine capusorul. A inceput sa adoarma mai greu in timpul zilei si asteapta tot mai multa distractie. Intinde minutele spre jucarii si le duce imediat la gura. Cred ca gingiile sint tot mai asaltate de primul dintisor care asteapta cu nerabdare sa iasa la lumina. A trecut la Pampers nr. 3.
18 Iulie 2000 - 17 saptamini Andrei incepe sa devina un omulet social. Agreeaza din ce in ce mai mult sa aiba vizitatori la patut si ride cu gura pina la urechi atunci cind parintii si bunicii imita diverse animale. Pina acum se pare ca agreeaza cel mai mult graiul ratustelor...Vremea e foarte inchisa - cu ploaie si vint - asa ca nu am putut sa mai iesim in ultima vreme cu carutul la plimbare. In schimb, seara, Andrei participa entuziast la discutiile din sufragerie din cosuletul de masina (MaxiCosi). A inceput sa fie preocupat de sirul de iepurasi zornaitori de plastic pusi pe ata si agatati de minerul cosuletului sau de plimbare. Da cu minutele in ei si ii intoarce. Un lucru demn de consemnat este faptul ca a inceput sa manince cu mare pofta pireuri de banane, de piersici si de morcovi. Nu stiu daca deschide gura din curiozitate sau din pofta - in orice caz, ar minca incontinuu si de citeva zile isi baga degetele in gura odata cu lingurita. Rezultatul este ca la sfirsitul mesei - are fata si hainele pline de fructe...
11 Iulie 2000 - 16 saptamini Acum la trei luni si jumatate ? Andy sta dimineata cu bunicii lui de la Campulung Moldovenesc - parintii mei. Eu am inceput serviciul de 2 saptamini. Mi-am lipit peste tot in birou poze cu el asa ca ma trezesc de multe ori cu privirea pierduta spre pereti. Peste 3 saptamini insa, bunicii de la Campulung se vor intoarce acasa la ei si va veni sa stea cu noi pentru trei luni o cunostinta din Romania. Mai spre toamna, ceilalti bunici - de la Bucuresti - vor veni sa ne ajute. Incercam sa mai aminam data inevitabila a primei zi de cresa. Luni mi-am luat liber. Andy a avut o consultatie la clinica si in plus i-a venit rindul pentru un nou vaccin. De fapt ? dupa cite am inteles un vaccin se administreaza in mai multe sedinte ? in ambele picioruse. Acelasi vaccin il va lua de 4-5 ori, in cantitati mici. Asta a fost a doua oara. Primul l-a primit la 2 luni. La injectii a plins foarte zgomotos si pasional, cu lacrimi lungi. Mama mea (bunica lui Andy) fost cu mine si mi-a declarat ca a fost prima oara cind l-a auzit pe Andy plingind. In general, Andy e un copilas vesel si multumit.
Miine Andy va implini 16 saptamini. S-a rotunjti destul de bine ? are picioruse grasute si e din ce in ce mai atent la jucarii. In patut are un ursulet albastru cu urechiuse rosii care a devenit colegul lui de patut. I-am pus numele de Gigel. Cind e pus la somn se intoarce spre el si intinde minuta. Ieri seara, tirziu, l-am auzit "vorbind" cu Gigel. A gingurit vreme de aproape 5 minute. Avea un ton suparat ? de parca ii povestea despre cele doua injectii primite in picioruse. Dupa vaccin ? in drum spre casa a adormit in carut. Seara a fost nelinistit si a avut accese de plins. Probabil ca a fost reactia vaccinului. Incerca totusi sa zimbeasca la jucarii sau la imbratisarile mele si ale bunicii dar isi aducea aminte apoi de injectii. Inainte de culcarea de noapte a avut ceva febra: 38.5 Eu am incercat sa imi pastrez calmul insa Florin nu reuseste sa isi pastreze calmul in asemenea conditii - intra in panica si incepe sa caute prin carti medicale. In timpul noptii ne-am trezit pe rind si l-am controlat de febra ? care intre timp coborise. La 4 dimineata s-a trezit si avea 37.4 . A mincat bine si s-a culcat la loc linistit. La clinica a fost cintarit si a ajuns la 6,090 kg. A ajuns la 63 cm deci a crescut cu 12 cm de la nastere.
----------------------------------------- Andrei la 2 luni :) un zambet atit de dulce si linistit. Sa iti fie viata frumoasa ingeras! 21 Martie 2000 - primele zile Ei da - tatal lui Andy a reusit sa faca si citeva fotografii la nastere... va fi completat atunci cind mamica va avea timp!-
|
Un zimbet
bleumarin
