Oare ar trebui sa fim cu totii vegetarieni?

Acasa > VIATA DE FAMILIE

TEMA: Alimentatia sanatoasa a familiei | 46 | 17/6/2018

Oare ar trebui sa fim cu totii vegetarieni?

Ne place gratarul, fripturica calda si aromata de la cuptor, micii serviti la iarba verde. Auzim insa multe opinii impotriva carnii.

E mai sanatos sa devenim vegetarieni? E mai sanatos sa mancam evitam carne? Si ce facem cu copiii nostri - de unde facem rost de proteinele pe care le ofera carnea? 

Oare ar trebui sa fim cu totii vegetarieni? - Ar fi mai sanatos? Asta ar face planeta noastra mai sanatoasa?

Sa incepem cu trecerea in revista a argumentelor pro si contra.

CINCI MOTIVE PENTRU A CONSUMA PRODUSE DIN CARNE : 

1)  Au gust bun

2)  Ne fac sa ne simtim bine

3)  Este o traditie americana deosebita

4)  Sprijina fermierii

5)  Parintii nostri au facut-o

Scuzati ... acestea sunt cinci motive pentru a fuma.  Este mai complicat in ceea ce priveste produsele din carne.  Ele sunt unele dintre produsele pe care oamenii din tarille civilizate le consuma aproape in fiecare zi : la cina ; la cantina ; pe terasa, la gratar ; cu mustar la o taraba de mici  sau, de mii de ori pe an, cu un sos special, cu salata, branza, muraturi, ceapa intr-o chifla cu susan.  C

Dar, in aceste zile, oamenii carola le pasa de sanatatea lor si a planeti par putin in cumpana.

Pentru multi, carnea a devenit o obscenitate in bucatarie.  Si asta nu doar din cauza aditivilor care sunt asociati consumului de carne, desi o farfurie plina de hormoni, bacterii E coli sau temuta boala a vacii nebune sunt destul pentru a taia pofta de mancare a oricui. 

Motivul principal este acela ca multi tineri au inceput sa practice ceva ce le sperie parintii.  Au inceput sa manance si legumele din farfurie.  De asemenea, semintele si florile.  Conform Wikipedia, vegerarienii fac in acest moment 22% din populatia planetei.

Pentru fermierii care traiesc din vanzarea de carne sau pentru vegetarianul a carui dieta ameninta cu falimentul pe toti cei ce sacrifica animale, nimic nu mai este simplu.  A trecut vremea inocentei sau naivitatii?   Acum totul este subiect de aprinse dezbateri.  Si nici un aspect al vietii noastre de zi cu zi – viata noastra ca si consumatori de alimente – nu este supus unor dezbateri mai aprinse decat este cel al consumului de produse din carne.

A fi vegetarian inseamna mai mult decat a nu manca anume lucruri; inseamna a manca in mod inteligent.

Pentru milioane de vegetarieni, carnea este pur si simplu un cuvant compus din 5 litere; carnea de vitel genereaza imaginea ingrozitoare a unei pruncucideri.  Multi copii, crescuti sub influenta unor filme precum, Babe sau Chicken Run, refuza sa consume carnea eroilor preferati si se intorc catre ceea ce aparatorii carnii numesc « o dieta nonviolenta ».  Dietele vegetariene reprezinta rezolvarea bataliei interioare din noi, punandu-ne la dispozitie un complex alimentar conform cu facerea de bine : a fi vegetarian inseamna a fi mai uman.  Renuntati la carne si salvati vieti !

Bineinteles ca una dintre vietile pe care  le-am salva sau cel putin prelungi, este cea personala.  Si asta deoarece a fi vegetarian inseamna mai mult decat a nu manca anume lucruri; inseamna a manca in mod inteligent.  Nu trebuie sa ai o conceptie anti-mancare pentru a gandi astfel.  Asociatia Dieteticienilor Americani, un grup destul de centrist, a concluzionat ca « dietele vegetariene planificate cu atentie sunt sanatoase, sunt adecvate din punct de vedere nutritional si ajuta sanatatea in prevenirea si tratarea unor afectiuni. »

Ar trebui sa devenim cu totii vegetarieni?

Deci, ce ziceti ? Ar trebui sa devenim cu totii vegetarieni ? Nu numai adolescentii dar si sugarii, copiii mici, cei mai in varsta, atletii, toti ?  Ne va ajuta acest lucru sa traim vieti mai lungi si mai sanatoase ? Este acesta un lucru bun pentru oameni de toate varstele si pentru cei ce lucreaza in domenii de activitate dintre cele mai variate ? Putem gasi regimul vegetarian perfect si ne putem alinia la el ? Si daca putem, avem vointa sa o facem ?

Iata ce comenteaza un cercetator american Richard Corliss  - autorul cartii RISCURILE SI AVANTAJELE UNEI VIETI FARA CARNE

Exista tot atatea motive pentru a deveni vegetarieni cate vaci cu ochi blanzi exista si cati copii buni la suflet sunt pe lume.  Pentru minti tinere si impresionabile, a fi vegetarian suna inteligent, etic si – cum aproape 25% din adolescentii chestionati de Teenage Research Unlimited spun – « misto ».  La fel cred si studentii. 

Un studiu condus de profesorii de psihologie Richard Stein si Carol Nemeroff de la Universitatea de Stat din Arizona a relevat ca, desi fara dovezi certe, cei ce consuma numai salate au fost caracterizati ca avand standarde morale mai ridicate, ca fiind mai virtuosi decat cei ce consuma carne.  « Acum un secol, un regim bogat in produse din carne era considerat ca avantajos pentru sanatate, » sustine Paul Rozin de la Universitatea din Pennsylvania.  «  Copii din ziua de azi sunt prima generatie care traiesc intr-o cultura in care a fi vegetarian este la ordinea zilei, unde acest lucru este promovat in mod public, avand ca motivatii sanatatea si protejarea mediului inconjurator. »  Iar copiii, dupa cum marturisesc toti parintii, sunt cei ce genereaza dezvoltarea economiei de piata ;  acest lucru explica in parte, cresterea vanzarilor de burger-i vegetarieni (din soia, grau, orez, ciuperci, ceapa) in supermarket-uri si in retelele de restaurante fast-food.

Copiii, care devin vegetarieni intr-un ritm mult mai alert decat adultii, sunt probabil cei isi educa parintii.  Vanzarile de alimente pentru vegetarieni s-au dublat aproape.  Restaurante de rang inalt adauga in meniurile lor si preparate fara carne.  Tot mai la moda, apar restaurante cu « mancare vie » sau « cruda », cum ar fi Roxanne’s in Larkspur California, unde nu sunt servite produse din carne, peste, pui sau produse lactate si unde nimic nu este gatit la temperaturi mai mari de 118 grade F.  « A manca in restaurantul meu » spune Roxanne Klein, « este ca si cum ai merge intr-o tara noua pe care nu ai vizitat-o pana atunci. »

Ca orice tara, a fi vegetarian implica unele complexitati ascunse.  In primul rand, vegetarienii se impart in mai mult de jumatate de duzina de categorii, de la cei care consuma muguri/mladite, pana la asa numitii pesco-pollo vegetarieni.  Cei mai cunoscuti sunt vegetarienii stricti numiti « vegan ». Acestia refuza sa consume, sa foloseasca sau sa poarte orice produse ce provin de la animale.  Ei evita sa manance pana si miere deoarece producerea acesteia presupune oprimarea albinelor.  Vedeta TV preferata cu optiuni vegetariene, personajul de desene animate Lisa Simpson (8 ani), se indragostise odata de un tip  care se descria ca fiind un « vegetarian de nivelul cinci – nu mananc nimic ce are umbra ».  Printre vegetarienii celebri : starul rock Moby, si membrul Congresului american din statul Ohio, Dennis Kucinich, care jura ca nu mananca produse din carne la micul dejun si insista ca se simt mult mai bine cand isi incep ziua cu orez brun si tarate.

Pentru cei convinsi cu adevarat – adica cei ce se abtin de la a consuma produse din carne precum se abtine un membru al organizatiei Alcoolicii Anonimi de la bautura – un semivegetarian nu este cu adevarat un vegetarian.  Pentru ei, o denumire precum aceea de pesco-pollo vegetarieni (adica vegetarieni care consuma carne de peste si de pui) este un oximoron, cum ar fi « semivirgin ».  « Vegetarian Times », biblia acestui grup identifica dogma : « Pentru multe persoane, care incearca sa devina vegetarieni, puiul si pestele pot constitui mancaruri de tranzitie, dar ele nu sunt mancaruri vegetariene ... cuvantul vegetarian defineste o persoana care nu mananca nici un produs din carne, fie el peste sau pui. »

Clar ? Nu, pentru multi dintre Americani nu este clar.  Intr-un sondaj efectuat pe un esantion de 11 000 de indivizi, 37% dintre cei care au raspuns  « Da, sunt vegetarian » au spus de asemenea ca au mancat carne rosie cu 24 de ore inainte ;  60% mancasera carne, pui sau fructe de mare.  Cei intervievati au crezut probabil ca un vegetarian este o persoana care, din cand in cand, mananca legume ca garnitura langa o friptura.  Daca mai mult de o treime dintre cei din acest esantion nu cunosc definitia larga a cuvantului vegetarian, ne intrebam cum pot ei sa inteleaga ceva mult mai dificil : grija perpetua si alimentarea cu atentie a corpului, indiferent de preferintele alimentare.

Stim ca fructele, legumele, semintele si nucile sunt sanatoase.  Exista numeroase studii care arata ca a consuma aceste alimente in cantitate mare inseamna reducerea riscului aparitiei unor maladii cronice (inclusiv boli ale arterelor, obezitatea, diabetul sau diferite tipuri de cancer) si este un factor favorizant al longevitatii in lumea industrializata.  Cunoastem faptul ca, in medie, noi consumam prea putine fructe si legume si prea multe grasimi saturate, dintre care produsele din carne si lapte ocupa primele locuri.  Stim de asemenea ca, in lumea reala, adevaratele regimuri –vegetarian si nonvegetarian – dupa modul in care sunt ele cu adevarat urmate, merg de la cei care le urmeaza cu sfintenie pana la cei de-a dreptul gurmanzi.  Exista persoane consumatoare de produse din carne ce mananca legume mai multe si mai bune decat vegetarienii si de asemenea exista vegetarieni care mananca mai multe grasimi decat cei dintai mentionati.

Congresul International al Nutritiei Vegetariene, o conferinta de importanta majora in acest domeniu, s-a tinut in aceasta primavara la Universitatea Loma Linda (California).  Rapoartele de cercetare prezentate cu aceasta ocazie au avut rezultate incurajatoare : anume ca o dieta predominant vegetariana are efecte benefice asupra rinichilor si a sistemului nervos in cazul bolnavilor de diabet si ca de asemenea poate rezulta si intr-o pierdere de greutate ; s-a aratat ca consumul de fructe si legume poate incetini si chiar inversa procesul de imbatranire a creierului precum si a functiilor cognitive si motorii, cel putin la animalele folosite pentru testare;  a reiesit de asemenea ca persoanele mai in varsta care consuma produse vegetariene au in corp un procent mai bun de grasimi si colesterol dar si ca acestea acumuleaza un procent mai mic de acizi grasi (cum ar fi omega-3, un acid gras care protejeaza inima, gasit in uleiul de peste).

Unul dintre rapoarte a sugerat insa faptul ca regimurile sarace in proteine (asociate cu dietele vegetariene) reduc absorbtia calciului si pot avea un impact negativ asupra sistemului osos.  Si, cu toate ca numeroase studii efectuate de grupuri de Adventisti de Ziua a Saptea (de obicei vegetarieni) au relevat faptul ca ei traiesc in medie mai mult decat durata medie de viata, alte astfel de studii au aratat ca, in aceste comunitati, exista un procent foarte ridicat de cazuri de cancer de prostata precum si faptul ca membrii acestui grup sunt mai predispusi la fracturi de bazin.

Este oare posibil ca dietele vegetariene sa influenteze negativ sanatatea unui individ ?  Aceasta este o problema complexa.  Exista un regat absolut fantastic de plante in jurul nostru; este deci imposibil ca el sa nu ne creeze posibilitatea de a cina in mod sanatos.  Dar oamenii de rand nu sunt experti in probleme de nutritie.  In timp ce unii vegetarieni si pricep foarte bine sa isi urmareasca nivelul riboflavinei si pe acela al vitaminelor D si B12, multi dintre ei nu au nici cea mai vaga idee despre cum pot sa faca acest lucru.  Acesta este unul dintre motivele pentru care vegetarienii, cum s-a aratat intr-un studiu general de nutritie, nu s-au pozitionat prea bine in Index-ul de Nutritie Sanatoasa al USDA, un idex ce compara nutritia zilnica cu standardele USDA.

Un alt motiv ar fi acela ca vegetarienii stricti au deficiente de fier, calciu si vitamina B12 prin evitarea consumului de carne, oua si produse lactate.  « Aceste substante nutritive sunt problema », sustine Johanna Dwyer, profesor in probleme de nutritie si medicina la Universitatea Tufts.  « Cel putin in ceea ce ii priveste pe vegetarienii stricti, care sunt de asemenea opusi ideii de aditivi alimentari adaugati la mancare precum si vitaminelor si suplimentelor minerale. »

Din copilarie si pana la varste mai inaintate ne urmaresc dezbateri sustinute pe tema eficacitatii dietelor vegetariene.  In anul 1998 expertul in probleme de ingrijire a copiilor, Dr. Benjamin Spock care tarziu in cursul vietii sale a devenit vegetarian, a generat controverse sustinand ca ar fi bine ca dupa varsta de doi ani sa fie crescuti cu un regim vegetarian, excluzandu-se din dieta lor chiar si laptele si ouale.  Asociatia Dieteticienilor Americani sustine ca este posibila cresterea copiilor in regim de vegetarieni cu precautii luate in cazul sugarilor (care nu se dezvolta corespunzator fara substantele nutritive aflate in laptele matern sau in laptele praf).  Alti cercetatori trag un semnal de alarma in ceea ce priveste faptul ca sugarii ai caror parinti sunt vegetarieni stricti au nivelul de vitamina B12 si DHA (acidul gras omega-3) foarte scazut, aceste substante fiind foarte importante pentru dezvoltarea vederii si pentru crestere.

Si exista intotdeauna posibilitatea ca teoria dietei vegetariene sa fie gresit aplicata.  Un cuplu din Queens, New York a fost condamnat in mai anul trecut pentru infometarea copilului lor care a decedat din cauza unui regim strict de sucuri, nuci, ceai de plante, fasole, seminte si uleiuri din peste cod.  La 16 luni, fetita cantarea abia 10 livre (aprox. 5kg), mai putin de jumatate din greutatea normala pe care ar fi trebuit sa o aiba la aceasta varsta.  Apararea si-a construit cazul pe premisa ca « ei au modul lor de viata ; sunt vegetarieni ».  Cuplul a refuzat sa cada la o invoiala cu acuzarea si isi asteapta si acum sentinta in inchisoare.

Multi copii decid pe cont propriu sa devina vegetarieni si isi declara aceasta preferinta inca de la varste fragede ;  de cele mai multe ori acesta este primul lor act rebel in cadrul familiei.  Dar un copil sugar sau foarte mic este intr-un dezavantaj clar cand este fortat sa consume un anumit tip de alimente, din moment ce el nu poate nici prepara, nici cumpara mancare si nici nu poate citi, cand cineva alege alimentele pentru el.  Pentru el, parintele care ii alege meniul este : cel care il hraneste, il disciplineaza si este bucatarul sef.  Alicia Hurtado din Oak park, Illinois, a fost vegetariana jumatate din viata ei – ea are acum 8 ani – iar mama ei, Cheryle urmeaza in mare parte regimul adoptat de fiica ei.  Cu  toate acestea, Cheryle, mai introduce in regimul fetitei din cand in cand o supa de pui din care face sos pentru paste.  « Norocul meu se va termina in momentul in care ea va fi in stare sa citeasca etichetele. » spune Cheryle.

In momentul in care ajung la adolescenta, copii pot sa citeasca etichetele de pe produse dar de multe ori  ignora ingredientele folosite pentru un anumit produs.  Cercetarile au aratat ca cei mai multi adolescenti americani au deficiente de calciu.  Prin contrast, adolescentii lacto-vegetarieni au un procent mare de calciu in corp.  Pentru vegetarienii stricti este foarte dificil sa obtina procentul potrivit de calciu din mancare fara o planificare stricta a ceea ce consuma.  Adolescentii strict vegetarieni care nu iau suplimente de hrana prezinta un motiv de ingrijorare din cauza deficientelor de fier, calciu, vitaminele D si B12 si cateodata de seleniu si iod.

De patru ani Christina Economos conduce studiul de sanatate a tinerilor adulti de la Universitatea Tufts, un studiu care urmareste stilurile de viata ale studentilor.  Ea a descoperit ca, in general, « copiii care au fost influentati de familie in respectarea unor regimuri sanatoase, pastreaza acest respect si mananca sanatos, regimuri vegetariene sau sarace in grasimi.  Dar exista un grup de studenti care decid sa devina vegetarieni si trec la fapte in mod incorect.  Acestia nu stiu sa se descurce in lumea vegetarienilor.  Ei mananca multa paine, branza si produse de patiserie, si de asemenea consuma multa maioneza pentru salata.  Astfel cantitatea de grasimi saturate pe care ei o acumuleaza nu este mai scazuta decat a acelora care consuma carne rosie si ei sunt mai predispusi la a acumula cantitati inadecvate de vitamina B12 si proteine.  Se poate ca acestia sa creada ca sunt mai sanatosi pentru ca sunt oarecum vegetarieni si pentru ca nu consuma carne rosie dar de fapt ei mananca foarte putin sanatos. »

Jenny Woodson, de 20 de ani, in anul doi la colegiul Duke, este de mult timp vegetariana.  La 6 ani, mergand la McDonald’s, a comandat o salata.  Cand locuia in camin la liceu, a realizat foarte repede ca adolescentii nu traiesc cu cartofi prajiti si broccoli.  « Pana la urma am inceput sa ne facem sandwich-uri vegetariene cu baghete si ingrediente de la barul de salata, cu branza prajita si cartofi copti umpluti si branza telemea. » Jenny si prietenii ei au avut insa grija sa evite mancarurile bogate in grasimi, fiind atenti la caloriile pe care le puteau acumula de la barul de salata, dar pentru cei ce nu aleg astfel de restrictii, barul de salata reprezinta aiureli vegetariane.

Maggie Ellinger-Locke, de 19 ani, din St. Louis, Montana, o suburbie a University City, este vegetariana de 8 ani si la 15 ani a devenit o vegetariana stricta.  De atunci ea nu a mai purtat piele sau lana si nu a mai dormit pe o saltea umpluta cu pene.  Nici macar nu a mai atins tacamuri sau farfurii care au atins carnea.  « Parca eram convertiti », spune mama lui Maggie, Linda, care nu este evreica.  La scoala Maggie era ridiculizata, chiar atacata de baietii mai mari care gaseau obiceiurile ei amenintatoare.  Povestea ei are insa un final fericit, ea ajungand la Colegiul Antioch unde se specializeaza in “ecofeminism”.  “Aici”, spune ea, “oamenii care trebuie sa se apere sunt cei care cosuma produse din carne.”

In drumul spre perfectiune, Maggie a intalnit cateva obstacole.  Pana de curand ea fuma peste 2 pachete de tigari pe zi (pana una alta, tigarile nu sunt altceva decat plante cu un supliment de nicotina), renuntand numai pentru ca nu dorea ca prin consumul ei sa sprijine industria de tutun.  De asemenea, chiar ea recunoaste ca are deficiente de hranire : sufera de bulimie de un an, vomitand uneori chiar si zilnic pentru a face fata stressului.  Dar insista ca isi pastreaza principiile de vegetarian strict.

Asociatia Dieteticienilor Americani a descoperit ca regimurile vegetariene sunt mai comune printre adolescentii cu probleme de nutritie dar ca « date recente indica faptul ca o dieta vegetariana nu conduce in mod automat la tulburari nutritionale. » Se poate argumenta ca multi dintre tinerii americani au deja astfel de probleme – preparatele tip fast food, bauturile racoritoare, dulciurile sunt generatoare ale obezitatii si ale tulburarilor cardiace.  De ce s-ar presupune ca tinerii vor renunta la obiceiurile lor nesanatoase doar pentru ca au devenit vegetarieni ? Cu toate acestea, sustine Simon Chaitowitz, membru al grupului de pro-vegetarieni si aparatori ai drepturilor animalelor denumit Comitetul Medicilor Responsabili, « copiii sunt mai castigati daca mananca mancaruri vegetariene care pot fi considerate nesanatoase, decat daca mananca produse de acest tip din carne. »

Poate.  Dupa Dr. Joan Sabate, presedinte al conferintei de nutritie de la Loma Linda, sunt multe preocupari in ceea ce priveste regimurile vegetariene adoptate de mame care alapteaza.  Cand o persoana se afla in ceea ce el numeste « o stare de solicitare metabolica ridicata », orice dieta care reduce cantitatea de mancare ingreuneaza atingerea standardelor de nutritie.  Dar, el adauga imediat ca « pentru adultul sedentar de conditie medie din societatea occidentala, o dieta vegetariana indeplineste toate nevoile de nutritie, si previne diversele afectiuni, mai bine decat o dieta carnivora. »

Asemenea copiilor si femeilor care alapteaza atletii sunt un alt grup de persoane care trebuie sa manance inteligent.  Succesul lor depinde de energie, de rezistenta la efort, de masa musculara, factori care solicita substante nutritive ce se gasesc cel mai des in produse din carne.  Din acest motiv, putini sportivi de performanta sunt vegetarieni.  Dar pe langa aceasta motivatie, sustine nutritionistul sportiv Suzanne Girard Eberle, autorul cartii Nutritia in Sporturi Solicitante, « multi atleti nu au nici cea mai vaga idee despre modul in care functioneaza corpurile lor.  Acesta este motivul pentru care dietele grase si suplimentele alimentare li se par asa de atractive. »

Eberle a observat faptul ca o dieta vegetariana urmata in mod corespunzator este bogata in fibra si contine grasimi putine.  « Dar unde sunt caloriile ? » se intreaba ea.  « Atletii de performanta de clasa mondiala au nevoie de peste 5000 sau 6000 de calorii pe zi.  In decursul unei competitii se pot consuma cu usurinta 10000.  Iti trebuie multa mancare pe baza de plante pentru a obtine aceasta cantitate de calorii.  Este greu sa fii atlet si vegetarian, este foarte greu sa fii vegetarian in aceste conditii, intr-un mod care nu este daunator. »

Nici pentru americanul de rand nu este usor.  De la adultii de varste mijlocii, pana la cei cu varste mai inaintate, pot aparea deficiente in urma unei diete vegetariene ( la fel cum acestea pot aparea si pe parcursul unei diete care include carne).  Sunt la ordinea zilei deficientele de vitamina D si vitamina B12 si de iod.  Cei mai in varsta tind sa compenseze aceste deficiente prin suplimente dar si acestea prezinta riscuri.  Cercetatorii au descoperit cazuri de persoane mai in varsta, vegetarieni, care, fiind susceptibili de o deficienta de iod, aveau un nivel foarte ridicat, poate chiar toxic de iod in corp pentru ca luasera o doza prea mare de suplimente.

Producatorii de carne recunosc faptul ca dietele vegetariene pot fi sanatoase.  Ei au raspuns si cererii de produse din carne mai slabe ;  Comisia Nationala a Carnii de Porc sustine ca, fata de acum 20 de ani, carnea de porc contine in medie cu 31% mai putine grasimi si cu 29% mai putine grasimi saturate si ca are de asemenea calorii mai putine cu 14% si cu 10% mai putin colesterol.  Ei mentioneaza de asemenea nevoia existenta pentru vitamina B12.  Si apoi abordeaza factorul frica.  Kurt Graetzer, presedintele Programului de Educare in Procesarea Laptelui, subliniaza scaderea consumului de produse lactate (nu numai in randul vegetarienilor stricti ci si in randurile copiilor care ar bea mai degraba Snapple si Fruitopia) si declara ca « practic suntem in situatia de a creste copii ce vor suferi cu siguranta de osteoporoza. »

Dr. Michelle Warren, profesor in medicina la Centrul Medical Presbiterian din New York si membru al Consiliului pentru Solutii in Probleme Nutritie Feminina, sponsorizat de Asociatia Nationala a Crescatorilor de Vite, isi exprima ingrijorarea in ceea ce priveste concentratia scazuta de calciu care este legata de dieta vegetariana stricta : « Cele mai grave consecinte sunt scaderea densitatii oaselor si osteoporoza.  Acestea sunt afectiuni permanente. » Warren sustine ca in experienta sa a intalnit persoane tinere, adepte ale dietelor vegetariene, care aveau tulburari de ciclu si sufereau de problema caderii parului.  « Iar pielea lor avea o culoare ciudata, galbuie, » o culoare caracteristica persoanelor care consuma multe legume bogate in beta caroten in combinatie cu un regim ce contine o cantitate scazuta de calorii.  « Cred ca nu este deloc atractiv. » De asemenea ea mai este ingrijorata si de motivele pentru care multi vegetarieni adopta acest tip de dieta.  O pacienta a Dr. Warren nu consuma produse din carne pentru ca i se spusese ca acestea au fost cauza infarctului suferit de tatal sau.

Michael Jacobson, director executiv al Centrului de Stiinte de Interes Public din Washington, considera multe dintre argumentele producatorilor de carne si lactate ca disperate, adevarate povesti menite sa sperie populatia.  « Se mascheaza de fapt interesele egoiste ale acestei industrii, » sustine el, « atunci cand se subliniaza deficientele de vitamina B12, in timp de ce mii de oameni mor prematur din cauza cantitatii prea mari de grasimi saturate pe care le acumuleaza din carne sau din produse lactate. » Intr-adevar, dupa declaratiile lui David Pimentel, un ecologist de la colegiul Cornell, cetateanul american de conditie medie consum 112 grame de proteine pe zi, o cantitate dubla fata de cea recomandata de Academia Nationala de Stiinte.  « Acest lucru are implicatii in aparitia cancerului si pune presiune asupra sistemului urinar, » sustine Pimentel.  « Si impreuna cu aceasta protenia, corpul primeste si o cantitate mare de grasimi.  40% din cantitatea de calorii – si de asemenea riscul cardiovascular ridicat – provin din grasime. »

Pimentel argumenteaza faptul ca dietele vegetariene sunt mult mai benefice pentru mediul inconjurator, decat dietele ce contin produse din carne.  « In ceea ce priveste continutul lor caloric, hrana animalelor americane (semintele) ar putea hrani 800 de milioane de oameni si, daca ar fi exportata ar aduce in vistieria SUA 80 de miliarde de dolari anual. » Animalele hranite cu seminte consuma 100 000 de litri de apa pentru fiecare kilogram de mancare pe care il produc, in comparatie cu 2000 de litri cat sunt necesari boabelor de soia.  Proteinele animale solicita de asemenea o cantitate foarte mare de combustibil pentru producerea energiei, de opt ori mai mult decat cea solicitate pentru producerea proteinelor vegetale.  Cu alte cuvinte, spune Pimentel, o dieta carnivora medie implica un consum echivalent cu un galon de benzina pe zi, dublul cantitatii necesare producerii unei diete vegetariene.  Iar populatia de vite, pui, curcani, miei, porci, animale in general din Statele Unite consuma de cinci ori mai multa hrana decat populatia tarii.  Bine, dar animalele sunt in numar de 7 miliarde, 25 de animale pe cap de om.

In spiritul corectitudinii, pentru crescatorul de vite Jody Brown si specia sa pe cale de disparitie, prezentam mai jos doua argumente in favoarea consumului de carne.  Un argument este acela ca el ne-a dezvoltat ca specie.  « Nu am fi evoluat niciodata atat cat am facut-o daca nu am fi consumat carne,” sustine Katharine Milton, antropoligst la Universitatea Berkeley din California.  Primatele vegetariene (orangutanii si gorilele) sunt mult mai putin sociabile decat cimpanzeii carnivori, un motiv probabil fiind faptul ca alimentatia lor ia mult mai mult timp.  Umanoizii au facut un indraznet salt inainte: acum 2,5 milioane de ani, ei sfaramau oasele animalelor pentru a manca maduva.  Consumau tesutul muscular bogat in proteine, sustine Milton, “dar de asemenea consumau si ficatul animalului, maduva, creierul – toate bogate in substante nutritive.  In timpul dezvoltarii lor, oamenii au consumat toate acestea. »

Si, mai important, stiau motivul din care consumau aceste alimente.  In fraza eleganta folosita de Milton, « rezolvarea problemelor alimentare folosind mintea, este drumul urmat si de primate.” Umanoizii au crescut datorita consumului ridicat de carne si si-au dezvoltat inteligenta consumand glucoza pe care o gaseau in fructe, radacini si tulpini.  Acest regim de carne si glucoza a dat omului primitiv energie sa munceasca sau, mai degraba, energie pentru a convietui in societate, pentru a canta, pentru a dezvolta cultura, arta, razboiul.  Si, in final , acum aproape 10 000 de ani, au avut energia de a dezvolta agricultura si comertul, acest sistem sofisticat folosit in prezent de cei ce doresc sa devina vegetarieni.

Cel de-al doilea argument in favoarea consumului de carne este, tineti-va bine, o problema etica, de drepturi ale animalelor.  Argumentul cel mai des folosit de vegetarieni, enuntat de Tom Regan, fondator al miscarii pentru drepturile animalelor, este acela ca, pentru consum, sunt omorati porcusorul Babe si Ginger, personajul din Chicken Run.  Dar ce facem cu Bugs Bunny si Mickey Mouse ?  intreaba Steven Davis, profesor in stiinte veterinare la Universitatea de Stat din Oregon, indicand numarul de animale ucise in mod indirect pe timpul recoltarilor si a producerii de legume.  Un studiu a aratat ca simpla mutare a unei plantatii a dus la reducerea cu 50% a populatiei de iepuri.  Mortalitatea creste cu fiecare trecere a tractorului, cu fiecare semanare si recoltare.  Iepurii, soarecii de camp si fazanii, reprezinta « victimele colaterale » ale industriei vegetariene, sustine Davis.

Prin contrast, animalele care se hranesc cu iarba, cum ar fi vitele, produc alimente si nu este astfel necesara intrarea pe camp cu tractoarele sau alte echipamente.  Aplicand teoria lui Regan privind minimul de daune produse, Davis propune obtinerea intregii productii de carne si lactate de la animalele care se hranesc cu iarba, care pasc, anume, vitele, mieii, inlocuind astfel carnea de porc sau pui.  In concordanta cu aceste calcule, s-ar inregistra o scadere a mortalitatii animale cu 300 milioane de capete anual (numarand si animalele de casa si pe cele de pe camp), o scadere mai pronuntata decat in urma regimurilor vegetariene stricte.  Intrebat ce crede despre argumentele lui Davis, Regan sustine ca exista o diferenta : «  Intrebarea reala este daca dorim sau nu sa sprijinim procese de productie care au ca unic scop uciderea animalelor. Adica ocupatia producatorilor de carne.  Vegetarienii etici, nu fac acest lucru. »

Morala

Nu exista masa gratuita, nici chiar pentru vegetarieni.  In acest moment, omul este pozitionat la capatul de sus al ciclului alimentar si trebuie sa beneficieze de alegerea la dispozitia sa de a se hrani cu cele ce sunt pozitionate sub el in acest ciclu.  Dar simpla subliniere a crimei pe care o face in randul animalelor cel ce recolteaza o campie arata cat de mult am avansat in respectul acordat de oameni speciilor non-umane.  Si exista un ideal la care trebuie sa ne gandim.  « Poate sa ia ceva timp, » spune actrita vegetariana Mary Tyler Moore, « dar va veni probabil vremea cand ne vom uita in urma si vom spune ‘Doamne Dumnezeule, va vine sa credeti ca in secolul 20, la inceputul secolului 21 oamenii se hraneau inca cu animale ? »

S-ar putea ca aceasta sa ia foarte mult timp.  Pentru multi oameni, carnea are inca un gust bun.  Si este posibil ca tofu sa devina la un moment dat "friptura zilei"

De fiecare data cand mananci, hranesti boala sau te lupti cu ea

In general, in Romania nu exista o cultura in masa a alimentatiei sanatoase ...si din pacate, roadele acestui lucru se vor vedea peste ani de zile cand copiii de azi vor ajunge la maturitate. Dar, orice roman ar trebui sa stie ca de fiecare data cand mananci, hranesti o boala sau te lupti cu ea ...citeste in continuare aici >

Siguranta alimentara a familiei tale: reguli simple care tin bolile departe

Siguranta alimentara a familiei inseamna sa ne ocrotim familia de o serie de boli care deriva din pastrarea si gatirea hranei pentru cei dragi. Deci este important este cum gatim alimentele, cum le pastram, cum si cand le consumam. 

Asa incat, pentru a avea o alimentatie sanatoasa si pentru a ne feri de boli digestive produse de bacterii precum E.coli, Salmonella, Campylobacter, Listeria etc. care uneori pot avea implicatii extrem de grave este esential sa ne gandim la siguranta alimentara din momentul in care cumparam un aliment, Siguranta alimentara este completa doar atunci cand se respecta si regulile de igiena in bucatarie, pentru a preveni raspandirea bacteriilor. De aceea, trebuie respectate cateva reguli simple

Despre alimentatia sanatoasa, merita citit si:

10 aditivi alimentari care trebuie evitati
5 alimente pe care nu ar trebui sa le consumi niciodata inainte de a merge la culcare
Substantele cancerigene descoperite in plastic cauzeaza obezitatea!
20 dintre cele mai nesanatoase mancaruri din lume
E-urile din alimente - Lista neagra a substantelor chimice care otravesc alimentele
Iata 6 lucruri importante de stiut despre toxiinfectia alimentara.

autor: Desprecopii.com -  Toate drepturile rezervate  Desprecopii.com (c) 2018
referinte: Richard Corliss  - autorul cartii RISCURILE SI AVANTAJELE UNEI VIETI FARA CARNE

Ad-Extra3:

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️