E-urile din alimente - Lista neagra a substantelor chimice care otravesc alimentele

Ce sentimente ti-a produs acest articol?

15 comentarii din totalul de 75:

1. 

   Benitrimis la 10/2/2021

   Am mancat un aliment ce continea acid citric si metabisulfat de sodiu(E223) si acum nu ma simt prea bine. Ce as putea sa fac??

   Raspunde la acest comentariu
2. 

   Constanta Istratitrimis la 12/10/2018

   Ce este E- 904, 914, ? acesta apar acum pe eticheta lamailor de 700gr,origine Turcia.Atentioneaza sa nu se consume coaja si intreb , daca si in situatia in care le-a, tinut in apa cu bicarbonat ,acoperite de apa ,timp de2 ore ?

   Raspunde la acest comentariu

   • 

     Numetrimis la 4/12/2020

     Puteti vedea fiecare E ce reprezinta daca instalati aplicatia E-codes!
3. 

   Radatrimis la 4/5/2018

   Buna as avea o întrebare , Ce dracu sa mai mâncăm când toate au e-uri coloranți ,și alte chimicale ,de ce le scoateți pe piața când știți că toate nu sunt bune ,sau pentru voi contează doar să luați banii proștilor si restul nu va interesează ca moare lumea din picioare din cauza prostiilor voastre ,bine ați face să nu mai afișați pe net e-urile si sa luați măsuri în realitate prin fabrici ,,,lume draga mâncați euri ca ori muriți din cauza chimicalelor ori muriți de foame tot una e pentru guvernul nostru ,, produsele bio nu sunt bune femeile care le vând sunt amendate ca scot ceva bun pe piața dar chimicalele din străinătate nu sunt întoarse de la granița înapoi ca aia otrăvesc lumea din placere nu din obligație ,,bine ca guvernul are bani ce mai contează poporul de pe care spate ridică bani cum se simte

   Raspunde la acest comentariu
4. 

   andreeatrimis la 27/11/2012

   in chipsuri se contin E621,E631,E627,E330,E160,E322 si E100 in cola se contine E338 si E330 ELE SUNT PERICULOSE PENTRU SANATATE!!!

   Raspunde la acest comentariu
5. 

   corina preda trimis la 27/9/2012

   Nu stim ce sa mai mancam........ toate, sunt toxice deoarece contin acetse e-uri periculoase..........

   Raspunde la acest comentariu
6. 

   Marianatrimis la 25/5/2012

   Problema continutului diferitelor alte substante (Indulcitori, emulgatori, conservanti, coloranti, ....) pe linga substantele de baza din retete e o preocupare a multor cercetatori in lume. La multe din cele folosite nu sunt inca 100% clare efectele pe care le au. Chiar si specialistii nu sunt toti de acceasi parare. S-a pornit acum o campanie ampla (concurenta e mare) de inlocuirea acestor subsatnte obtinute pa cale chimica cu cele obtinute pe cale biotechnologica sau chiar naturala. Chiar si asa consumul acestor substante trebuie limitat. Si pentru ca a venit discutia de E407 - Caragenan. In multe cazuri ca si in cazul acestei substante s-au putut observa de-a lungul studiilor efectuate influenze asupra organismului atit negative cit si pozitive lucru ce face greu o delimitare clara a lor. De accea UE a hotarit limitarea consumului la 0-75 mg caragenen pentru 1KG greutate corporala. Nenorocirea e ca din lipsa de timp se maninca de cele mai multe ori carne in cantitati mai mari fara salate sau legume, ca se maninca de cale mai multe ori doar de trei ori pe zi cantitati mari si se consuma foarte putine lichide ( sau bauturi zaharoase in cantitati mari). Deci greselile industriei sunt completate si de stilul dezastruos de a ne harni. Din pacate multi fabricanti din Romania inaca avari si vinatori de cistiguri rapide si peste noapte incalca regulile grosolan. Eu cind vin in Romania nu cumpar mezeluri de frica. Poti sa faci multe preparate in casa foarte bune si care inlocuiesc cu succes mezelurile. Stiu ca un contrul rigoros ca aici in vest inca nu a putut fi implementat, dar am speranta ca specialistii din tara vor lupta pentru implementare unui asemenea sistem. Eu daca m-as intoarce vreodata in Romania m-as axa pe fabricarea de produse biologice. Nu aduc un cistig atit de mare si rapid, dar nici nu pierzi. Dupa zece ani de activitate in Industria alimentara in Romania si dublu in vest imi dau seama cit de important e acest lucru pentru sanatatea oamenilor. Profesorii pe care i-am avut la facultate la Galati promvau inca de pe atunci pentru produse sanatoase. As vrea sa-i aud pe specialistii din industria alimentara (cei ce sunt involvati direct in procese) ca colaboreaza mai intens cu cei din sanatate

   Raspunde la acest comentariu
7. 

   mariatrimis la 20/3/2012

   Mihai are dreptate,E407 e trecut si la bune si la toxice,care e adevarul,pan'la urma?

   Raspunde la acest comentariu
8. 

   mihai trimis la 9/1/2012

   E 407 este si la Toxici si la e-uri Bune. ?

   Raspunde la acest comentariu
9. 

   crengutatrimis la 9/12/2011

   Sunt foarte putini oameni care citesc ce scrie pe ambalajele produselor pe care le cumpara. Eu citesc, intotdeauna, dar nu ma pot edifica, la fata locului, care e-uri sunt bune si care nu sunt bune.Ori apare, pe ambalaj, numai e-ul fara denumirea lui, ori apare denumirea lui si nu stiu care sunt nocive si care nu. Este foarte dificil sa-ti dai seama.De ce este posibil ca in Romania alimentele sa contina toate otravurile posibile si imposibile fara ca nimeni sa faca cva pentru asta?Nu sunt oameni platiti care se ocfupa cu asa ceva?

   Raspunde la acest comentariu
10. 

    rafaeltrimis la 2/11/2011

    E-211 există spre exemplu, pe eticheta mărcii de ketch-up Hacendado care se comercializează în lanțul de magazine Mercadona, în Spania. Asa zisa marca blanca. Deci, cu m este interzis e-211 de comunitatea europeana dacă el se folosește absolut legal și la vedere, într-un produs cumpărat de zeci de mii de consumatori?¿ Vă trimit fotografii dacă doriți.

    Raspunde la acest comentariu
11. 

    Ioanatrimis la 31/10/2010

    Secretele industriei cãrnii: chimicalele din salamuriIonela SãvescuDuminicã, 25 Octombrie 2009PERICOL. Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rãmân în organismchiar ºi zece ani, pentru cã tubul digestiv nu le poate digera.Consumul anual de mezeluri în România este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnã cã, în fiecare zi, un român mãnâncã cam 28-30 de grame de produsedin carne. Anul trecut, media þãrilor europene mergea cãtre aproape 100 de grame consumate zilnic. Totuºi, diferenþa este datã de calitatea semipreparatelor româneºti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta ºi pentru cã românii nu se aratã preocupaþi de ce pun în farfurie. Slãninã multã ºi injecþii cu apã În unitãþile de producþie mari ºi în abatoarele tehnologizate, sacrificãrile de animale sunt rare. Dupã tranºare, 80% din carne se foloseºte pentru specialitãþi, iar restul intrã în producþia salamurilor, a cârnaþilor, parizerului ºi a crenvurºtilor. Cantitãþile sunt ajustate cu multã slãninã tare, dar ºi cu soia sau alte grãsimi hidrogenate. Malaxarea se face într-un recipient mare de metal, în care se pun la tocat carnea, apoi slãnina ºi ºoriciul. Din saci de rafie se adaugã fãina de soia, ºi, potrivit fiecãrui reþetar, se adaugã aditivi sintetici ºi coloranþi. Omogenizarea se face în câteva minute, iar pasta prinde gust ºi aspect de carne. Ambalarea se face în membrane de plastic, care, uneori, ajung sã coste mai mult decât compoziþia produsului. De cealaltã parte, produsele „premium”, ca pastrama, muºchiul sau cotletul, sunt injectate cu saramurã ºi fosfaþi, compuºii care reþin cea mai multã apã. Injectarea se face cu o maºinã specialã cu ac, iar vidarea mascheazã cã produsul e umplut cu apã. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterialã ºi diabetul. E-urile sunt importate ºi, în cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obþiunite prin deshidratare. Departe de „mâncatul sãnãtos” Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetãri Alimentare din Bucureºti, spune cã absolut toate produsele din magazine, mai puþin cele „eco”, sunt pline de chimicale. Cel mai mult, însã, atrage atenþia asupra intoxicãrii cu reclame: „Mezelurile ºi sãnãtatea n-au nimic în comun. Copiii n-ar trebui sã consume niciun gram. De aceea, publicitateaeste agresivã pe segmentul celor mici”. Chiar dacã au fost siliþi de legi sã treacã pe etichete toate componentele reþetei, producãtorii din România se feresc sã dezvãluie cantitãþile adevãrate de carne dintr-un produs. Dintr-o listã de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfaþi, nitriþi, nitraþi, arome sintetice ºi coloranþi, multã sare ºi multã apã. Medicii spun cã efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. În schimb, pe timp îndelungat, efectele sunt dezastruoase. „Românii s-au obiºnuit sã cumpere apã la la preþ de carne. În ultima vreme, au apãrut tot soiul de aditivi care n-au fost testaþi toxicologic, dar pe care producãtorii au început sã-i foloseascã intens. Dintre cei mai periculoºi sunt fosfaþii, care, în exces, împiedicã fixarea calciului în oase. Imaginaþi-vã ce înseamnã asta pentru copii”, spune Gheorghe Mencinicopschi.SCUMP. 80% din carnea tranºatã merge pentru specialitãþi, ca pastrama ºi cotletulEtichetele fãrã valoare Specialistul în sãnãtate alimentarã atrage atenþia cã potenþiatorii de aromã, care se regãsesc chiar ºi în specialitãþile mai scumpe din carne, provoacã un apetit ridicat ºi dau de pendenþã: „Glutamatul monosodic dã un gust foarte bun. Stimuleazã pofta ºi te face sã mãnânci încontinuu. Efectul nu-i imediat, dar mâncând ºi mâncând, duce la obezitate”. Din lista lungã de compuºi chimici alimentari, coloranþii sunt bombe pentru organism. „Roºul carmin se extrage dintr-o insectã. În procesul chimic de extracþie, se foloseºte aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase ºi riscul cel mai mare îl reprezintã Alzhaimerul”, explicã Gheorghe Mencinicopschi.Aspectul de „delicios” al mezelurilor este dat, în mare parte, de fãina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compoziþia unui parizer ieftin sau a unui salam. „Soia în stare purã, nemodificatã genetic, a ajuns sã fie cel mai sãnãtos ingredient dintr-un salam. Amidonul, în schimb, chiar n-are ce cãuta într-un produs din carne. Pentru cã nu vor sã fie scrupuloºi, producãtorii promit sã-l treacã pe lista ingredientelor”, spune Mencinicopschi. AMENINÞÃRI Bolilecare ne urmãresc Fosfaþii din mezeluri împiedicã fixarea calciului în oase. Afecteazã creºterea copiilor, iar în 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporozã. Bãrbaþii vor scãdea la bãtrâneþe mai repede în înãlþime ºi, în multe cazuri, vor fi obezi. Semipreparatele mai conþin gume de omogenizare, care, pe lângã faptul cã reþin apã, au rolul de a omogeniza. „Nu pot fi digerate de tubul digestiv, decât în zece ani. Efectul imediat este apariþia gastritelor ºi a ulcerelor, dar ºi a celei mai urâte forme de cancer - cel colonorectal”, spune Mencinicopschi. 44% CARNE Cârnaþi Cabanos Conþine: carne de porc inferoarã - cu slãninã ºi ºorici - 44%, carne de vitã - 16%, fainã de soia - 40%. Se adaugã usturoi, condiment universal, coriandru ºi agent de afumare. Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), potenþiator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoacã apetit mare ºi dependenþã), zaharuri - dextrozã, lactozã, colorant natural: carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de potasiu. Pentru omogenizare se mai folosesc grãsimile vegetale. Se ambaleazã în intestine subþiri de oaie. Se lasã la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvântarea se face într-o camerã frigorificã, timp de 2-3 ore.60% CARNE Cârnaþi de porc Conþine: carne de porc 60%, cu slãninã ºi ºorici, proteinã vegetalã din soia nemodificatã genetic, apã 20%, sare, condimente ºi arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu ºi potasiu), antioxidanþi (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potenþiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactozã, dextrozã), colorant natural – carmin, conservanþi: nitrit de sodiu ºi nitrat de potasiu. Nitritul de sodiu previne creºterea bacteriei ce cauzeazã botulismul, mãreºte timpul de valabilitate al produsului, stabilizeazã culoarea roºie a cãrnurilor procesate ºi dã o aromã specificã.60% CARNE Cotlet de porc Conþine: cotlet de porc, un strat de slãninã de 0,5–1 centimetri. Carnea, tãiatã ºuviþe, se injecteazã cu saramurã 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o maºinã specialã cu ac. Se pune apoi într-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper ºi coriandru, unde se lasã timp de mai multe ore. În sos se mai adaugã antioxidanþi, potenþiatori de gust. Se lasã ºase zile la rece, apoi se afumã industrial. 14 porþii de mezeluri pe lunã cresc cu 78% riscul apariþiei unei forme de boalã pulmonarã obstructivã cronicã, care este foarte gravã. Afecþiunea reprezintã una dintre primele cinci cauze de deces în Vest. Se manifestã prin scãderea capacitãþii organismului de a menþine o concentraþie normalã de oxigen în sânge.62% CARNE Lebãrwurst Conþine: carnea capului de porc în proporþie de 62%, slãninã tare 7%, organe – inimã, rinichi, splinã 15%, ficat 16%. Se adaugã supa de la fierberea capului, mixul de condimente, ceapã fiartã, zahãr ºi sare. În malaxor se adaugã aditivii – colorantul alimentar– carmin, antioxidanþi, amidon de cartofi. Compoziþia se ambaleazã în membrane sintetice ºi se fierbe la 75 de grade C. Un lebãrwurst „tradiþional” trebuie sã conþinã mai puþin de ºase grame de sare la 100 de grame de produs ºi, în principiu, sã aibã cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate sã nu depãºeascã zece zile. Un produs mai puþin conservat îºi schimbã culoarea la deschiderea ambalajului. 80% SLÃNINà ªI ªORICI Parizer de porc Conþine: 80% slãninã ºi ºorici de porc, 10% carne de pasãre dezosatã mecanic (în care intrã oase mãcinate), fainã de soia, proteinã vegetalã, amidon, condimente – sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, potenþiatori de gust, coloranþi (carmin). Dupã amestecare, compoziþia se fierbe timp de 20 de minute în apã, la 75 de grade C. Din cauza amidonului ºi a fibrelor din soia, conferã starea de saþietate. În schimb, este greu de digerat. Carnea dezosatã mecanic este pasta rezultatã din dezosarea carcaselor de pasãre, care este prelucratã cu utilajespeciale. Aceastã pastã poate conþine ºi resturi de piele, chiar ºi oase. 60% SLÃNINà ªI ªORICI Salam de varã Conþine: 60% slãninã ºi ºorici, 17% carne de calitate inferioarã – adicã ceea ce se poate prelucra din picioare, gât - mix de condimente – sare, boia, piper sau extract de condimente – aditivi care imitã gusturile condimentelor, fãinã de soia 20%, antioxidanþi, colorant – carmin, glutamatde sodiu (E 261), nitriþi, nitraþi, pastã de usturoi, zahãr. Toate acestea se amestecã în malaxoare, apoi se ambaleazã în membrane artificiale (de plastic), se zvântã ºi se afumã industrial într-o camerã unde, teoretic, ar trebui sã stea cel puþin patru-cinci zile. În alte cazuri, se adaugã agent de afumare.40% SARAMURà Pastramã Conþine: carne dezosatã de la pulpã, spatã ºi muºchiul de pe spate. Se taie în ºuviþe, se sãreazã, dupã care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapã ºi de usturoi, antioxidanþi, coloranþi, agenþi de afumare ºi potenþiatori de gust. Carnea stã în sos timp de trei pânã la cinci zile, apoi se scoate ºi se leagã cu sfoarã. Se injecteazã cu o soluþie de saramurã de 20-40%, apoi se ambaleazã în pungi de plastic, în vid. Afumarea se face cu fum lichid, care conþine cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate. 70% SLÃNINà ªI ªORICI ªuncã de porc Proporþiile de carne diferã în funcþie de reþetã. ªunca þãrãneascã conþine: 70% carne procesatã mecanic (are în compoziþie slãninã, urme de oase, ºorici) - proteine din soia, toatã gama de antioxidanþi, colorant – carmin. Carnea se injecteazã cu o soluþie de saramurã, apoi trece în malaxoare de trei ori. Prima malaxare se face la o orã dupã injectarea cu saramurã, a doua la 24 de ore dupã depozitarea la frig ºi încã o datã la 48 de ore dupã maturare. Apoi, compoziþia se pune în forme metalice care se þin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. Dupã rãcire, formele se ambaleazã în pungi de plastic, în vid.

    Raspunde la acest comentariu
12. 

    dora trimis la 22/9/2010

    Totusi nu vad E 414 care este guma arabica ....Cred ca in loc de E 407 la aditivi bune in loc de E 407 trebuia scris E 414. Eu asa stiu ca nu este daunator in limitele normale desigur

    Raspunde la acest comentariu
13. 

    Strutztrimis la 23/8/2010

    E330 a fost considerat o cauza majora a cancerului. Aceasta confuzie a aparut si in urma confundarii cuvantului “Krebs” - cancer, ger - cu cel care a descoperit ciclul Krebs - Sir Hans Adolf Krebs. Acidul citric nu mai este considerat daunator corpului, daca este consumat singur.Acidul citric este foarte raspandit in stare libera, in plante si animale. Cel mai raspandit este in sucul fructelor din specia citrus- lamai, portocale, grepfruturi, ceea ce i-a conferit si numele. Nu cumva sa dati la copii sa manance fructe ce contin acid citric. Vreti sa faca cancer? =)))

    Raspunde la acest comentariu
14. 

    Mihaelatrimis la 19/5/2010

    APna la urma E407 e bun sau toxic pentru ca e trecut la ambele categorii !???

    Raspunde la acest comentariu
15. 

    rozytrimis la 10/5/2010

    Cred ca devenim paranoici daca plecam la cumparaturi cu lista de E-uri. Nu le putem ocoli. In schimb, putem face, de doua ori pe an, o detoxifiere serioasa.

    Raspunde la acest comentariu
16. 

    princesstrimis la 21/4/2010

    E621-Glutamat Monosodic-este cel mai periculos. Glutamatul este interzis în Australia, însã este tolerat în Statele Unite. Majoritatea persoanelor sunt sensibile la glutamat invocând simptome ca greaþã, dureri de cap, ameþeli, palpitaþii, slãbiciune ºi obosealã. Toate acestea sunt cunoscute sub denumirea genericã de “simptomul mâncãrii chinezeºti”.Glutamatul se întâlneºte ºi în alimente naturale. Cele mai mari concentraþii de glutamat se gãsesc în drojdie, ciuperci, roºii, brânzeturi ºi extracte vegetale. De aceea, unele semipreparate pot conþine valori periculos de mari de glutamat fãrã a fi “aditivate” cu E 621.

    Raspunde la acest comentariu

Scrie un comentariu