Descoperă puterea instinctului tău de mamă: Ghidul tău pentru o legătură mai puternică cu bebelușul tău

Descopera puterea instinctului tau de mama -  Ghidul tau pentru o legatura mai puternica cu bebelusul tau

Descoperă puterea instinctului tău de mamă: Ghidul tău pentru o legătură mai puternică cu bebelușul tău

Instinctul matern ne dictează să răspundem imediat dacă bebelușul nostru plânge. Îl luăm în brațe și îi șoptim cuvinte de mângâiere. Îi oferim mâncare, îi schimbăm scutecele și îi zâmbim pentru a-l amuza. Ne strâmbăm, dansăm, cântăm, până când se liniștește.

Apoi, ne așezăm lângă el, îl îmbrățișăm și continuăm să-i savurăm căldura trupului său mic, mirosul de lapte al pielii sale, obrajii bucălați. Sau nu facem chiar așa?!

• Urmeaza-ti instinctul, care iti va spune ce este bun pentru bebelusul tau, draga mamico.

- veti citi:
Ingrijorarea unei mamici versus intuitia unei mamici
Dar ce-si doreste bebelusul nostru?
Nimeni nu are reteta unui parenting perfect
Urmeaza-va instinctul, care iti va spune ce este bun pentru bebelusul tau
Ai incredere in tine, mamico!
Fa ce crezi ca este mai bine pentru bebelusul tau

Intensitatea instinctului de mamă variază de la o mama la alta

Societatea si toata imensitatea de informatii de pe net, ne bombardeaza cu mesaje care ne transmit sa nu credem in propriile instincte, sa nu fugim la primul tipat al bebelusului. Suntem avertizati cum ca, daca ii vom da copilului tot ceea ce cere, daca ii vom acorda permanent atentie, va fi un dezastru atat pentru noi cat si pentru copil. Suntem avertizati sa-I dam de inteles copilului de la bun inceput, cine este seful in casa.

Dar, in timp ce toate aceste mesaje negative sunt din ce in ce mai puternice, copilul plange si noi devenim niste invinsi.

Intensitatea instinctului de mamă variază de la o persoană la alta. Uneori, poate fi foarte puternic şi poate motiva mama să ia măsuri extreme pentru a-şi proteja copiii, dar, în alte cazuri, poate fi mai slab sau chiar absent. De asemenea, nivelul de instinct matern poate fi influențat de factori precum hormoni, starea emoțională, experiența maternă anterioră, cultura şi contextul social. În general, se consideră că instinctul de mamă este un aspect fundamental al evoluției umane care a ajutat la supraviețuirea speciei.

Ingrijorarea unei mamici versus intuitia unei mamici

Este de departe unanim acceptat mitul conform caruia, chiar si bebelusii foarte mici sunt capabili sa-si manipuleze parintii. Nevoia lor de a li se acorda atentie este interpretata ca un mod deliberat de a ne controla. Imaginea unui scolar insolent, nesuferit, care-si insulta parintii si pe cei din jurul lui, este suficienta pentru a speria orice parinte.

Aceasta ingrijorare si mesajele de mai sus ii poate provoca nesiguranta fiecarui nou parinte. Vi se par familiare mesajele:

"Arata-I copilului cine este seful"

"Trebuie sa-I stabilesti un program ferm copilului tau"

"Daca-ti vei lasa copilul sa doarma cu tine in pat, nu-l vei mai da afara niciodata"

"Nu-l mai lua in brate. Il rasfeti"

Nu acelasi lucru il spun si unii specialistii!

"Arata-i copilului cine este seful"

Ii aratam uneori acest lucru, fiind insensibili la plansetele sau starea lui de agitatie. Dar ar fi mult mai bine daca I-am arata cine este adultul! Un adult este capabil de sacrificii pentru binele altora.

Nou nascutii, ca si o afacere noua, necesita mult timp. Cei care au propria afacere, va pot spune cat timp a necesitat afacerea in primele luni pentru a fi pusa pe picioare. Intreprinzatorii nu spun " Am lucrat opt ore. Este suficient pentru astazi". Fac orice pentru a-si dezvolta afacerea. Acestea sunt sacrificiile pe care trebuie sa le faca pentru a avea o afacere de succes. Fac la inceput sacrificii in detrimentul odihnei sau distractiei pentru a se asigura ca bebelusul lor va deveni o afacere de succes.
Acelasi lucru este valabil si pentru proaspetii parinti care au incredere in ei. Fac la inceput sacrificii in detrimentul somnului si altor activitati pentru a-I asigura copilului o crestere si o dezvoltare optima.

"Trebuie sa-i stabilesti un program ferm copilului tau"

Ce idee tentanta! Daca I-am putea programa copilului orele de masa, somn si joaca, am putea sa avem control asupra vietii noastre, ca si inainte de nasterea lui. Adio cina rece la 9 seara, adio trezit noaptea la 2. Ne-am putea recepata ordinea din propria viata. Nevoile noastre ar putea fi satisfacute.

Ad-Extra3:

Dar ce-si doreste bebelusul tau ?

Dezvoltarea copilului in primul an de viata este ametitoare. Puteti sa va imaginati faptul ca isi dubleaza greutatea si creste cu 10 cm in lungime in primele opt saptamani? Cum ar fi sa invatati sa mergeti de unul singur? Cum ar fi sa roadeti in gingii obiecte ascutite, taioase?

Totul in viata copilului dumneavoastra este nou. Dezvoltarea sa psihica, cognitiva si sociala se face in salturi. Imediat ce s-a specializat in ceva anume, o ia de la capat cu altceva.

Deci, acordati-I copilului dumneavoastra ragazul necesar. Poate ca va avea nevoie de cateva zile de mangaieri si imbratisari pentru a trece peste o saptamana grea. Poate ca ieri a fost foarte obosit, astazi poate ca nu prea vrea sa manance (Nu aveti si dumneavoastra zile in care va este o foame de lup si zile in care nu aveti chef sa mancati?)

Credeti-va copilul atunci cand da semne ca se simte singur, obosit, ii este foame sau vrea sa se joace. Aveti incredere in el si invatati-l sa aiba incredere in el insusi.

"Daca-ti vei lasa copilul sa doarma cu tine in pat, nu-l vei mai da afara niciodata"

Probabil cea mai mare teama pe care o aveti si care va impiedica sa va urmati instinctul, este aceea ca orice ati face acum, sunteti condamnati sa faceti pe vecie. Aceasta teama denota faptul ca sunteti incapabili sa schimbati ceva si a crea o precedenta inseamna ca aceasta nu va putea fi inlaturata niciodata.

Va rog sa intelegeti! Fiinta umana nu ar fi nimic daca nu ar fi capabila sa se adapteze oricand. Sunteti un adult creativ si inteligent. Descoperiti ce este mai bine pentru dvs. si bebelusul dvs. in acest moment si faceti acel lucru. Cand ajungeti intr-un punct in care considerati ca comportamentul actual nu da rezultatele scontate, incercati sa gasiti o alta cale de abordare a lucrurilor.

"Bebelusii simt nevoia sa planga"

Bebelusii nu simt nevoia sa planga. Dar simt nevoia sa fie intelesi si ajutati. Plang tocmai pentru a va capta atentia, pentru a va cere ajutorul. Este semnalul lor de disperare atunci cand ceva ii deranjaza si au nevoie de noi. Sunt flamanzi, obositi, singuri, suprasolicitati, speriati?

Analizati comportamentul lor si faceti ceea ce trebuie, ce va dicteaza instinctul. Adesea veti descoperi ca ati facut ce trebuie. Chiar daca veti da gres uneori, bebelusii va acorda toata increderea lor ca ati incercat si invata ca pot avea incredere in dvs. , ca sunteti alaturi de ei.

 "Nu-l mai lua in brate. Il rasfeti."

 Nu, nu-i adevarat! Bebelusii tanjesc dupa o atingere tandra. Au nevoie de aceasta ca de aer.

Copiii sunt creaturi sociabile care adora sa fie tinute in brate. Daca ii veti duce in brate prin camera, au posibilitatea sa vada lucruri noi si sa faca legatura intre descrierea pe care o faceti unui obiect si imaginea acestuia.

De fapt, este imposibil sa rasfeti un bebelus inainte ca acesta sa implineasca 12 luni. Daca veti raspunde solicitarilor lui, veti crea un copil mult mai independent. 

Citeste detalii aici Este imposibil să răsfeți un bebeluș - iată de ce

Nimeni nu are reteta unui parenting perfect

In dorinta noastra de a fi parinti mai buni, adesea cumparam tot felul de carti sau citim tot felul de informatii pe net care sa ne invete ce sa facem. Nimeni nu are insa reteta perfecta pentru un parinte. Sa cresti un copil este o arta, nu o stiinta. In cercetarile voastre, veti gasi unele lucruri care suna bine, altele care vi se vor parea nepotrivite.

Urmeaza-va instinctul, care iti va spune ce este bun pentru bebelusul tau

In dorinta noastra de a fi parinti mai buni cerem adesea sfatul medicului. Pentru a fi un medic de familie, un medic pediatru sau o asistenta buna, trebuie sa ai cunostinte solide in legatura cu copiii, dar fiecare bebelus este unic, si tu insuti esti expert pentru copilul tau. Ai incredere in tine. Daca nu-ti convin sfaturile date, nu ezita sa consulti si un alt specialist. 

Ai incredere in tine, mamico!

Nu este intodeauna usor sa nu iei in considerare sfaturile care ti se dau, si unele vi se par chiar pertinente. Dar amintiti-va ca numai dumneavoastra puteti lua cea mai buna decizie pentru familia dvs., ghidandu-va dupa propriile instincte.

Sunt trei motive pentru care trebuie sa aveti incredere in dumneavoastra ca parinte:

Pentru a-I insufla copilului dumneavoastra un sens al lucrurilor. Un nou nascut trebuie sa invete ca lumea este un loc cu multa pace. Va invata acest lucru daca incercati sa-I alinati durerea, sa-l faceti sa nu mai planga, imediat. Va stii ca sunteti alaturi de el si ca-l iubiti. Va capata incredere in dvs. si in el insusi.

Sentimentul de siguranta capatat in primul an de viata, ne va urmari pe tot parcursul acesteia.

Pentru a va fi mai usor. Va va simplifica viata imediat. Asta pentru ca nu veti mai fi macinat de conflicte interioare, va veti reduce factorii de stres. Poate ca va insemna sa va luati copilul in propriul pat, astfel incat veti dormi mai mult. Poate ca-l veti lua cu dvs. la cumparaturi. Poate ca veti renunta la serviciu o perioada.

Este important ca o mamă să aibă încredere în instinctul său de mamă deoarece acesta poate fi un instrument valoros pentru a lua decizii privind creșterea şi îngrijirea copiilor. Instinctul de mamă poate oferi mamei un sentiment de siguranță şi încredere în deciziile pe care le ia în ceea ce privește copiii săi, şi poate contribui la dezvoltarea unui atașament emoțional puternic între mamă şi copil. De asemenea, încrederea în instinctul de mamă poate ajuta mama să se adapteze mai bine la situații noi şi să îşi gestioneze emoțiile într-un mod pozitiv.

Fa ce crezi ca este mai bine pentru bebelusul tau

Acest comportament va va face viata mai usoara in urmatorii ani. Bebelusii ale caror nevoi sunt satisfacute imediat, invata ca pot avea incredere in dvs. Asta inseamna ca anul viitor cand ii veti spune: "Vine tata imediat", copilul se va juca linistit cu jucariile in timp ce dvs. Veti putea sa va barbieriti, de exemplu.

Aceasta perioada de inceput, cand veti fi privati de odihna, vi se va parea ca nu se mai termina, dar uitati-va in viitor. Este o investitie pe termen scurt, cu profituri pe termen lung!

Proaspetii parinti muncesc din greu. Fara a cauta rasplata , fara beneficii imediate. Dar veti fi rasplatita in alte moduri: veti dormi cu bebelusul pe pieptul dvs., admirand si bucurandu-va de fetisoara lui inocenta in timp ce il alaptati, veti schita un suras in miez de noapte atunci cand o picatura de lapte se va prelinge pe barbia lui. Aceste recompense sunt valabile un timp limitat. Ar fi pacat sa le irositi! Bucurati-va de bebelusul dumneavoastra !

Aplicatia mobila Eu, Mamica: vezi cum se dezvolta bebelusul tau

Ești o mămică modernă? Atunci trebuie să instalezi aplicatia Eu, Mămica pe telefonul tău sau tableta.
Prin intermediul aplicaţiei Eu, Mămica, beneficiezi de informaţii despre sănătate, îngrijirea şi dezvoltarea bebelușului și a copilului, relaţia părinte-copil, precum şi de o serie de sfaturi utile pentru mămici şi tătici, astfel încât să experimentezi din plin frumuseţea sentimentului parental. Vei avea acces gratuit la o serie de utilitare şi calculatoare, precum: Bebeluşul - primele 52 de săptămani, Grafice de Creştere, Calendar de Vaccinare, Activităţi pentru Copii, Album foto şi multe altele.

Descarca aplicatia EU MAMICA - pentru Iphone si Ipad aici.

Esti o mamica care are nevoie de sfaturi?

Editor: Cristina Dinu, redactor Desprecopii.com - Toate drepturile rezervate © 2024

Ad-Extra3:

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ce sentimente ti-a produs acest articol?

Ultimile 10 comentarii

  1. adriana anton
    adriana anton trimis la 25/5/2012

    foarte bun articol . minunat . nota 10 . e bine sa citesti sa te informezi dar apoi sa iti asculti instinctul . eu asa am procedat pana acum si sunt multumita de rezultate .

    Raspunde la acest comentariu
  2. ANDREEA
    ANDREEAtrimis la 18/5/2012

    minunat articol

    Raspunde la acest comentariu
  3. lorena
    lorenatrimis la 19/2/2007

    e foarte frumos si intresant imi place

    Raspunde la acest comentariu
  4. boobooricu
    boobooricutrimis la 29/1/2006

    Nici nu stiti ce bine mi-a facut sa citesc acest articol si comentariile voastre..deja nu mai stiam ce sa cred si ce sa fac cu fetita mea..toti zic sa lasi copilul sa adoarma singur..o fii bine nu o fii..nu pot sa o fac...si daca o las sa planga ma simt vinovata..asa ca ma bucur ca am dat peste acest articol, imi pune un zambet pe buze

    Raspunde la acest comentariu
  5. piticut
    piticuttrimis la 28/11/2004

    eu nu imi aduc aminte de mingiierei, de jocuri, de priviri dragastoase...Am 31 de anu si inca mai tinjesc dupa ele.Nu vreau ca copilul meau sa creasca frustrat de dragoste, caci ce altceva este sa stai linga el neconditionat, sa ii previi nevoile, dorintele?.Ar fi pentru prima oara cind s-ar adeveri ca prea multa dragoste strica.Asa ca sa ne iubim copii si sa le dam totul, ca merita...

    Raspunde la acest comentariu
  6. Ana
    Anatrimis la 16/12/2003

    Eu am fost un copil crescut asa, dupa cum spun cartile, si pot sa va spun, dragi mamici, ca am suferit ENORM. Am avut mereu o rana in suflet pentru ca mama nu a vrut sa ma ia la ea in pat, nu a raspuns cind plingeam ca sa nu ma rasfete, totul era la ora exacta si nu cind vroiam eu, etc... Enormitatea e ca ea o facea ca sa ma creasca bine, ca asa zicea cartea! Fetelor, lasati cartile, regulile, igiena exagerata, lasati libertate copilul care nu are o nevoie mai mare decit iubirea voastra! Ascultati-va sufletele de mame inainte de orice! Nu veti regreta niciodata ca ati dat prea multa iubire copiilor vostri!

    Raspunde la acest comentariu
  7. Stela
    Stelatrimis la 30/9/2002

    Recent nu demult am avut o nastere prematura, si in rezultatul unor complicatii fetita s-a nascut moarta. Unica amintire care mi-a ramas de atunci este corpul micut si cald de pe burta mea... Pufusorul blond de pe cap... si sentimentul cela terifiant de dupa... Citind articolul mi-am adus aminte de toate asteptarile si evenimentele din timpul sarcinii. De tot ceea ce speram sa fac, dar nu am mai ajuns... Acum astept cu nerabdare urmatoarea sarcina. Veti fi alaturi neaparat si atunci. Merci

    Raspunde la acest comentariu
  8. ANICUTA ALEXE
    ANICUTA ALEXEtrimis la 19/9/2002

    Am un baietel de 12 ani si o fetita de 5 ani si 5 luni, mi-am crescut copii cu multa dragoste i-am dorit din tot sufetul atat eu cat si sotul. Pentru acest lucru au fost multe zile de spitalizare, tratament... Desi toata lumea imi spunea ca nu este bine sa ii iau langa mine, sa ii mangai, eu nu am fost de acord, n-ma suportat sa-i aud plangand, sa mu-i mangai... Sunt doi copii minunati, inteligenti, cu bun simt, sunt constienti de ce au voie sa face si ce nu, au un program atat pentru baiat care este la scoala cat si pentru fetita care este la gradinita... Dragostea si atentia unui parinte nu pot face RAU ci doar bine. D obicei copii incearca sa imite adultii, iar eu ma bucur din suflet ca au luat tot ce este mai bun de la noi (parintii).

    Raspunde la acest comentariu
  9. corina
    corinatrimis la 13/12/2001

    Eu am un bebelus de 4 luni. Desi mi s-a spus sa-l mai las sa planga, n-am facut niciodata asta. Pentru el stau acasa 1 an de zile, sa-l las sa planga doar ca sa-i arat cine e seful, sau sa confirm ca nu se moare din asta? Absurd.

    Raspunde la acest comentariu
  10. roxana
    roxanatrimis la 8/11/2001

    eu am o fetita de 9 1/2 luni si chiar ma intrebam pana unde se poate merge cu "rasfatul"...am fost deseori acuzata ca-mi rasfat prea mult fetita pentru ca nu prea o las sa planga...adevarul este ca nu mi se parea deloc normal s-o las sa planga...se mai intampla cand nu am incotro...cand sant singura si trebuie sa-i pregatesc baita sau mancarea si plange, nu am incotro..trebuie s-o las..dar in rest nu cred ca bebelusii trebuie lasati sa planga pentru a intelege ca nu sunt ei "seful" in familie...daca plange, are un motiv...nu-mi vine sa cred ca un om plange degeaba..ori este obosit, suparat, deranjat de ceva anume...nici nu conteaza..atata timp cat el inca nu-si poate exprima starile si dorintele, nevoile decat prin plans atunci nici nu se poate pune problema de rasfat...si pana la urma chiar de-ar fi asa...de ce sa nu-i rasfeti? ei sunt micile noatre minuni...eu si acum ma intreb cum de 2 oameni pot face o asemenea minune?!!! si desii lucrez 8 ore pe zi, abia astept sa ajung acasa s-o rasfat... cu drag, rox

    Raspunde la acest comentariu

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publică (ramâi anonim) dar completarea corectă este necesară pentru aprobarea rapidă a mesajului, și mai ales în cazul în care aștepți răspuns. | Toate câmpurile trebuie completate!

Mesajul tău este o întrebare la care aștepți răspuns?

DA (este întrebare)
NU (nu este întrebare)


Cod:

Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII